Optica. Fenomene optice geometrice

Optica este știința care studiază lumina și fenomenele ei, fiind împărțită în trei ramuri: geometrică, fotonică/corpusculară și ondulatorie. O rază de lumină reprezintă direcția de propagare a luminii.

Când lumina trece dintr-un mediu transparent în altul, își schimbă direcția de propagare - acest fenomen se numește refracție. Legile refracției ne spun că unghiul de incidență (i), unghiul de refracție (r) și normalele sunt coplanare.

Formula fundamentală a refracției este: sin i/sin r = n2/n1 = n21, unde n este indicele de refracție absolut. Indicele de refracție se calculează ca raportul dintre viteza luminii în vid (c) și viteza luminii în mediul respectiv (v): n = c/v.

⚡ Reține! Viteza luminii în vid este aproximativ 3×10^8 m/s, fiind cea mai mare viteză posibilă în Univers.

Reflexia totală

Reflexia totală este fenomenul prin care lumina se întoarce INTEGRAL în mediul din care a provenit. E ca și cum ai arunca o minge într-un perete și s-ar întoarce complet, fără să piardă din energie!

Unghiul limită reprezintă unghiul de incidență pentru care unghiul de refracție devine exact 90°. Pentru ca fenomenul de reflexie totală să apară trebuie îndeplinite două condiții:

1. Unghiul de incidență trebuie să fie mai mare decât unghiul limită (i > l)
2. Indicele de refracție al mediului din care provine lumina trebuie să fie mai mare decât cel în care ar trebui să treacă (n₁ > n₂)

Aplicațiile reflexiei totale sunt numeroase în viața cotidiană. Fibra optică folosește acest principiu pentru a transmite informații prin impulsuri luminoase pe distanțe mari. În domeniul medical, fibrele optice sunt folosite pentru endoscopii, iar cablurile optice servesc drept material reflectorizant.

🔍 Curiozitate: Diamantele strălucesc tocmai datorită reflexiei totale care are loc în interiorul lor, trimițând înapoi spre ochii noștri aproape toată lumina care intră în ele!

Lentilele

Lentilele sunt aplicații practice ale refracției, fiind medii transparente mărginite de două suprafețe, dintre care cel puțin una este sferică. În cazul lentilelor subțiri, grosimea lor este neglijabilă în comparație cu raza de curbură.

Lentilele convergente transformă un fascicul paralel într-un fascicul CONVERGENT. Ele pot fi de trei tipuri:

• Biconvexe - ambele suprafețe sunt convexe
• Planconvexe - o singură suprafață convexă
• Menisc convergent

Pentru a construi imagini folosind o lentilă convergentă, trebuie să știm distanța focală și poziția obiectului. În funcție de aceste informații, putem determina dacă imaginea va fi reală sau virtuală, mai mare sau mai mică decât obiectul.

🔎 Important! Fiecare lentilă are un centru optic prin care razele de lumină trec fără a-și schimba direcția. Acest punct este esențial pentru construcția imaginilor!

Convergența lentilelor

Convergența lentilei (C) este o măsură a puterii de refracție și se calculează ca inversul distanței focale: C = 1/f. Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este m⁻¹, denumită și dioptrie (δ).

Convergența unei lentile ne oferă informații importante:

• Dacă C este pozitiv, lentila este convergentă, iar f > 0
• Dacă C este negativ, lentila este divergentă, iar f < 0

O dioptrie reprezintă convergența unei lentile cu distanța focală de 1 metru.

Când folosim mai multe lentile împreună, creăm un sistem de lentile. Dacă aceste lentile au aceeași axă optică principală, sistemul se numește centrat. Pentru un sistem de lentile lipite $distanța între ele d = 0$, convergența totală este suma convergențelor individuale:

Cₛᵢₛₜₑₘ = C₁ + C₂ + ... + Cₙ

💡 Aplicație practică: Ochelarii combină adesea mai multe lentile pentru a corecta diferite defecte de vedere simultan. Fiecare lentilă adaugă propria contribuție la convergența totală!

Prisma optică

Prisma optică este un mediu omogen și transparent, mărginit de două suprafețe plane care formează unghiul prismei (unghiul diedru). Elementele principale ale prismei sunt unghiul, muchia și secțiunea principală.

În cazul deviației minime, unghiurile de refracție în prismă sunt egale $r = r'$, iar formula de calcul este:

sin$δmin/2$ / sin$A/2$ = n

unde:

• δmin este deviația minimă
• A este unghiul diedru
• n este indicele de refracție al prismei

Există și prisme optice în care apare fenomenul de reflexie totală. Acestea au diverse aplicații, cum ar fi inversarea imaginilor în instrumente optice.

🌈 Fascinant! Când lumina albă traversează o prismă, se descompune în culorile spectrului (fenomenul de dispersie). Aceasta se întâmplă pentru că fiecare culoare are o frecvență diferită și, prin urmare, se refractă la un unghi diferit!

Probleme rezolvate de optică

Problema 1: Pentru o lentilă convergentă cu distanța focală f = 35 cm = 0,35 m, convergența se calculează:

C = 1/f = 1/0,35 = 100/35 ≈ 2,857 dioptrii

Problema 2: O lentilă cu distanță focală f = 10 cm și obiect la distanța d = 30 cm. Aflăm distanța imaginii:

x₁ = -d = -30 cm $distanța obiect-lentilă cu semn$

Folosim formula lentilelor subțiri: 1/f = 1/x₂ - 1/x₁

După calcule: x₂ = (f·x₁)/$x₁+f$ = (-30·10)/(-30+10) = -300/(-20) = +15 cm

Rezultatul pozitiv arată că imaginea se formează în dreapta lentilei și este reală.

🧩 Sfat practic: La rezolvarea problemelor cu lentile, respectă convenția de semne: distanțele măsurate în sensul propagării luminii sunt pozitive, iar cele în sens opus sunt negative.

Calcularea distanțelor în sisteme optice

În continuarea problemelor anterioare, observăm că la calculul distanțelor în sisteme optice putem obține și valori negative. De exemplu, x₂ = -21 cm reprezintă o imagine virtuală care se formează în spatele lentilei.

Pentru o lentilă convergentă cu distanța focală f = 15 cm, situată între un ecran și un obiect, putem determina distanța dintre ecran și obiect folosind ecuația lentilelor.

Distanțele dintre componentele unui sistem optic sunt esențiale pentru funcționarea corectă a instrumentelor optice precum ochelarii, microscopul sau telescopul.

🔬 Aplicație reală: Când reglezi un microscop, de fapt modifici distanța dintre lentile pentru a obține o imagine clară a obiectului observat!

Problema suport - Prisma optică

Pentru o prismă cu unghiul A = 60° și unghiul de emergență i' = 60°, se cer: a) unghiul de incidență i b) unghiul de deviație minimă δmin c) indicele de refracție al prismei n

Rezolvare: a) În cazul deviației minime, unghiurile de incidență sunt egale, deci i = i' = 60°

b) Unghiul de deviație minimă se calculează cu formula: δmin = 2·i - A = 2·60° - 60° = 60°

c) Indicele de refracție al prismei se determină folosind formula: n = sin$(A + δmin)/2$ / sin$A/2$ = sin(60° + 60°)/2 / sin(60°/2) = sin(60°) / sin(30°) = √3/2 · 2/1 = √3

Aceste calcule ne ajută să înțelegem cum se comportă lumina când traversează o prismă.

🧠 Reține: Deviația minimă apare doar când raza de lumină traversează prisma simetric față de baza acesteia!

Problema deviației minime în prisme

În această problemă avem o prismă cu:

• Deviație minimă δmin = 30°
• Unghiul prismei A = 60°
• Indicele de refracție n = 2

Folosim formula pentru indicele de refracție în cazul deviației minime: n = sin$(A + δmin)/2$ / sin$A/2$ = sin(45°) / sin(30°) = (√2/2) / (1/2) = √2

Rezolvarea acestor tipuri de probleme ne ajută să înțelegem cum prisma descompune lumina și cum putem calcula precis traiectoria razelor.

📊 Observație utilă: Cu cât indicele de refracție al unei prisme este mai mare, cu atât deviația razei de lumină va fi mai accentuată!

Observații privind construcția imaginilor

Când lucrăm cu lentile convergente, poziția obiectului determină caracteristicile imaginii formate:

1. Dacă obiectul este situat între centrul optic și dublul distanței focale, imaginea este reală, răsturnată și mai mare

2. Dacă obiectul este situat la dublul distanței focale, imaginea este reală, răsturnată și egală cu obiectul

3. Când obiectul este situat dincolo de dublul distanței focale, imaginea este reală, răsturnată și mai mică decât obiectul

4. Dacă obiectul este situat la infinit, razele sunt paralele și imaginea se formează în focarul lentilei

5. Când obiectul se află între centrul optic și distanța focală, imaginea este virtuală, dreaptă și mai mare decât obiectul

👁️ Înțelege principiul: Aceste reguli te vor ajuta să anticipezi cum va arăta imaginea unui obiect fără să faci calcule complicate. Poți folosi aceste cunoștințe pentru a înțelege cum funcționează camerele foto, lupele sau microscoapele!