Structura și semnificațiile basmului
Acțiunea basmului urmează o structură lineară, cronologică, respectând schema clasică: situația inițială, tulburarea echilibrului, parcurgerea drumului inițiatic, acțiunea reparatorie și refacerea echilibrului. Momentul crucial al înșelătorii - coborârea în fântână și transformarea mezinului în rob - declanșează conflictul și evidențiază naivitatea inițială a personajului.
Titlul basmului anticipează dimensiunea fantastică și conține un oximoron Harap−Alb care reflectă condiția duală a protagonistului: rob (Harap) de origine nobilă (Alb). Această dualitate simbolizează tema centrală a inițierii și maturizării eroului.
Stilul lui Creangă strălucește prin originalitatea limbajului care îmbină registre stilistice variate (cuvinte populare, regionalisme, arhaisme) și prin valorificarea tezaurului paremiologic (proverbe și zicători). Umorul apare în expresii mucalite, ironii și porecle, iar oralitatea se manifestă prin expresii narative tipice, interogații, exclamații și dativ etic.
Perspectiva narativă aparent obiectivă este îmbogățită de intervențiile naratorului omniscient care comentează, reflectează și creează complicitate cu cititorul prin întrebări și exclamații. Această abordare narativă conferă autenticitate și căldură basmului.
🔍 Important! Acțiunea reparatorie din punctul culminant include motivul morții și reînvierii inițiatice, simbolizând transformarea completă a eroului care, după ce traversează toate încercările, devine demn de statutul său regăsit.