Intensitatea Curentului Electric

Curentul electric reprezintă mișcarea ordonată a sarcinilor electrice printr-un conductor. Intensitatea acestuia se calculează ca raportul dintre sarcina electrică și timpul în care aceasta trece prin secțiunea transversală a conductorului.

Formula principală este: $I=\frac{q}{\Delta t} = \frac{N \cdot e}{\Delta t}$, unde:

• q este sarcina electrică
• N este numărul de electroni
• e este sarcina elementară a electronului $1,6 \cdot 10^{-19}C$
• Δt este intervalul de timp

Unitatea de măsură în SI pentru intensitate este Amperul (A). Pentru măsurarea intensității folosim ampermetrul, care se montează în serie cu conductorul și, ideal, are rezistența aproape de zero $R_A \rightarrow 0$.

Tensiunea electrică reprezintă lucrul mecanic necesar pentru a deplasa sarcina electrică. Avem mai multe tipuri:

• Tensiunea electromotoare (E): tensiunea la bornele generatorului
• Tensiunea la borne (U): $U = I \cdot R$
• Tensiunea internă (μ): $\mu = I \cdot r$

💡 Relația dintre tensiuni este: E = U + μ. Această formulă te ajută să înțelegi că tensiunea electromotoare se împarte între tensiunea externă și cea internă.

Pentru măsurarea tensiunii folosim voltmetrul, care se montează în paralel și idealmente are rezistența infinită $R_V \rightarrow \infty$.

Legea lui Ohm și Rezistența Electrică

Legea lui Ohm descrie relația fundamentală dintre intensitate, tensiune și rezistență într-un circuit. Formula generală este: $I = \frac{U}{R}$ sau $I = \frac{E}{R+r}$ pentru circuitul complet.

Rezistența electrică a unui conductor este dată de formula: $R= \rho \frac{l}{S}$, unde:

• ρ este rezistivitatea materialului (în Ω·m)
• l este lungimea conductorului
• S este aria secțiunii transversale

Rezistența variază cu temperatura conform relației: $R= R_0(1+\alpha t)$, unde R₀ este rezistența la 0°C, iar α este coeficientul de temperatură.

În circuite întâlnim două situații speciale:

1. Scurtcircuitul - când R=0, intensitatea devine maximă: $I = \frac{E}{r}$
2. Funcționarea în gol - când circuitul e deschis (R→∞), intensitatea devine zero și U=E

💡 Convenția de semn este importantă în analiza circuitelor! O tensiune electromotoare este pozitivă când curentul străbate sursa de la borna negativă (-) la cea pozitivă (+).

Produsul I·R este pozitiv când sensul ales coincide cu sensul curentului și negativ când cele două sensuri sunt opuse. Acest lucru te va ajuta să aplici corect legile lui Kirchhoff.

Legile lui Kirchhoff

Rețelele electrice sunt circuite complexe cu ramificații. Pentru a le analiza, trebuie să cunoști câteva concepte importante:

• Nodul este punctul unde se întâlnesc cel puțin 3 conductoare
• Ramura este porțiunea dintre două noduri succesive parcursă de același curent
• Ochiul de rețea este un contur închis format din mai multe ramuri

Prima lege a lui Kirchhoff spune că suma intensităților curenților care intră într-un nod este egală cu suma intensităților curenților care ies din nod:

$\sum_{k=1}^{n} I_k = 0$

Altfel spus: $\sum I_{intrare} = \sum I_{ieșire}$

Această lege este de fapt expresia conservării sarcinii electrice. Când aplici această lege, consideră curenții care intră în nod ca fiind pozitivi și cei care ies ca fiind negativi.

💡 Pentru o rețea cu n noduri, este suficient să aplici Prima lege a lui Kirchhoff pentru $n-1$ noduri, deoarece ecuația pentru ultimul nod poate fi derivată din celelalte.

Pentru a rezolva probleme practice, alege convențiile de semn și respectă-le consecvent. De exemplu, la nodul A: dacă I₁ și I₂ ies din nod iar I₀ intră, ecuația va fi: I₀ - I₁ - I₂ = 0.

Legea a II-a a lui Kirchhoff și Gruparea Rezistoarelor

Legea a II-a a lui Kirchhoff afirmă că într-un ochi de rețea, suma tensiunilor electromotoare este egală cu suma căderilor de tensiune:

$\sum_{k=1}^{m} E_k = \sum_{j=1}^{n} I_j (R_j + r_j)$

Această lege se bazează pe principiul conservării energiei în circuite și este esențială pentru analiza rețelelor complexe.

Gruparea rezistoarelor te ajută să simplifici circuitele complexe:

1. În serie: Rezistența echivalentă este suma rezistențelor individuale: $R_S = R_1 + R_2 + ... + R_m$

   Dacă rezistențele sunt egale: $R_S = m \cdot R$

2. În paralel: Inversul rezistenței echivalente este suma inverselor rezistențelor individuale: $\frac{1}{R_p} = \frac{1}{R_1} + \frac{1}{R_2} + ... + \frac{1}{R_n}$

   Dacă rezistențele sunt egale: $R_p = \frac{R}{n}$

💡 Pentru doar două rezistențe în paralel, poți folosi formula simplificată: $R_p = \frac{R_1 \cdot R_2}{R_1 + R_2}$ - este mult mai rapid!

Gruparea generatoarelor în serie:

• Tensiunea electromotoare echivalentă: $E_S = E_1 + E_2 + ... + E_m$
• Rezistența internă echivalentă: $r_S = r_1 + r_2 + ... + r_n$

Pentru generatoare identice: $E_S = n \cdot E$ și $r_S = n \cdot r$

Gruparea Generatoarelor în Paralel

Când conectezi generatoare în paralel, este important să înțelegi cum se combină parametrii lor pentru a obține echivalentul.

Pentru generatoare în paralel, tensiunea electromotoare echivalentă se calculează cu formula:

$E_p = \frac{\sum_{k=1}^{n} \frac{E_k}{r_k}}{\sum_{k=1}^{n} \frac{1}{r_k}}$

Rezistența internă echivalentă a generatoarelor în paralel se calculează similar cu rezistențele în paralel:

$\frac{1}{r_p} = \frac{1}{r_1} + \frac{1}{r_2} + ... + \frac{1}{r_n}$

În cazul particular când toate generatoarele sunt identice (au aceeași tensiune electromotoare E și aceeași rezistență internă r), avem:

• Tensiunea electromotoare echivalentă: $E_p = E$
• Rezistența internă echivalentă: $r_p = \frac{r}{n}$
• Intensitatea curentului: $I_p = \frac{E}{R + \frac{r}{n}}$

💡 Gruparea în paralel a generatoarelor identice nu mărește tensiunea disponibilă, dar reduce rezistența internă, permițând curenți mai mari și o eficiență mai bună pentru sarcini de valoare mică.

Aceste formule te ajută să simplifici analiza circuitelor complexe cu multiple surse de tensiune și să calculezi parametrii circuitului echivalent.