Sistemul Nervos Vegetativ - Structură și Clasificare

Sistemul nervos vegetativ poate fi clasificat din două perspective principale. Din punct de vedere structural și funcțional, acesta se împarte în:

Sistemul nervos simpatic - acționează în situații neobișnuite precum frică, furie sau stres. Este responsabil de reacțiile de tipul "luptă sau fugi".

Sistemul nervos parasimpatic - acționează în situații obișnuite, de liniște și relaxare a organismului. Se ocupă de funcții precum "odihnă și digestie".

Din punct de vedere topografic, SNV se împarte în:

Sistemul nervos central vegetativ - conține centrii de comandă situați în măduva spinării și trunchiul cerebral, cu centre superioare de control și integrare în hipotalamus, sistemul limbic și scoarța cerebrală.

⚡ Reține că hipotalamusul este principalul centru de control vegetativ, coordonând atât activitatea simpatică, cât și pe cea parasimpatică!

Sistemul nervos periferic vegetativ - format din ganglioni vegetativi și nervi. Centrii nervoși simpatici sunt situați în măduva spinării $regiunea toracică T1-T12 și lombară L1-L2$, iar cei parasimpatici în trunchiul cerebral și măduva sacrată.

Efectele Stimulării Simpaticului și Parasimpaticului

La nivelul globului ocular, sistemul nervos vegetativ controlează mișcările pupilei și acomodarea cristalinului:

Stimularea simpatică determină contracția mușchilor radiari și mărirea diametrului pupilei (midriază), precum și aplatizarea cristalinului pentru vederea la distanță.

Stimularea parasimpatică determină contracția mușchiului constrictor și micșorarea diametrului pupilei (mioză), precum și bombarea cristalinului pentru vederea de aproape.

Asupra glandelor, efectele sunt de asemenea diferite:

Sistemul simpatic provoacă vasoconstricție la nivelul glandei lacrimale, reducând secreția, în timp ce parasimpaticul produce vasodilatație și crește secreția.

Pentru glandele salivare, simpaticul determină o secreție vâscoasă cu conținut enzimatic bogat, iar parasimpaticul stimulează o secreție apoasă cu conținut enzimatic redus.

💧 Interesant de știut: în condiții de stres intens (simpatic activat), gura devine uscată deoarece simpaticul diminuează secreția salivară, fenomen cunoscut în limbaj popular ca "a-ți seca gura de frică".

Efectele Vegetative asupra Organelor Interne

Asupra sistemului respirator, cele două sisteme au efecte opuse. Simpaticul are efect bronhodilatator, facilitând respirația în situații de efort, în timp ce parasimpaticul are efect bronhoconstrictor și stimulează secreția de mucus.

Asupra sistemului cardiovascular, simpaticul are efect cardioaccelerator și coronarodilatator, fiind activat în efort fizic sau situații de stres. Parasimpaticul are efect cardiomoderator și coronaroconstrictor, fiind predominant în stare de repaus.

Asupra tractului digestiv, simpaticul și parasimpaticul au efecte antagoniste. Simpaticul scade tonusul și motilitatea tractului digestiv, iar parasimpaticul le crește. La nivelul sfincterelor (cardia, piloric), simpaticul produce constricție, iar parasimpaticul relaxare.

🍽️ Când mănânci liniștit, parasimpaticul predomină, stimulând digestia prin creșterea motilității stomacului și a secreției sucurilor digestive. În schimb, când ești stresat, simpaticul inhibă digestia, explicând de ce nu e bine să mănânci "în fugă"!

Pentru glandele digestive, parasimpaticul stimulează secreția pancreatică exocrină și endocrină, în timp ce simpaticul o inhibă. La nivelul ficatului, simpaticul stimulează glicogenoliza (eliberarea de glucoză), iar parasimpaticul stimulează secreția de bilă.

Efectele Vegetative asupra Tractului Digestiv și Organelor Excretoare

La nivelul intestinului, sistemul nervos vegetativ controlează multiple funcții:

Parasimpaticul stimulează secreția glandelor intestinale, crește tonusul și motilitatea intestinală, și relaxează sfincterele, facilitând digestia și eliminarea. Simpaticul are efecte opuse, diminuând activitatea digestivă.

Pentru ficat și vezica biliară, simpaticul inhibă secreția, stimulează glicogenoliza (transformarea glicogenului în glucoză), relaxează musculatura vezicii și contractă sfincterul Oddi, ceea ce duce la stocarea bilei. Parasimpaticul stimulează secreția, contractă musculatura vezicii biliare și relaxează sfincterul Oddi, permițând eliberarea bilei în duoden în timpul digestiei.

La nivelul glandei suprarenale, doar simpaticul are efect, stimulând secreția de adrenalină și noradrenalină, hormoni esențiali în reacția de stres.

Splina, organ important în sistemul imunitar, este stimulată să se contracte doar de sistemul simpatic, ajutând la eliberarea de celule sanguine stocate în caz de necesitate.

🔍 Știai că în caz de hemoragie, sistemul simpatic determină contracția splinei, eliberând în circulație celule sanguine de rezervă? Acest mecanism de apărare al organismului poate crește temporar numărul de globule roșii din sânge!

Efectele Vegetative asupra Sistemului Urinar și Termoreglării

La nivelul rinichiului, simpaticul determină vasoconstricția capilarelor glomerulare, reducând diureza (producția de urină). Parasimpaticul produce efectul opus, mărind diureza prin vasodilatația capilarelor.

Pentru vezica urinară, simpaticul permite acumularea de urină prin relaxarea mușchilor vezicali și contracția sfincterului intern. Parasimpaticul facilitează micțiunea prin contracția mușchilor vezicali și relaxarea sfincterului intern.

Asupra vaselor sanguine, efectele variază în funcție de localizare:

• În tegument (piele), simpaticul produce vasoconstricție, iar parasimpaticul nu are efect
• În mușchi, simpaticul determină vasoconstricție, iar parasimpaticul vasodilatație
• În creier, simpaticul determină o vasoconstricție ușoară, iar parasimpaticul nu are efect

În termoreglare, simpaticul este responsabil de termogeneză (producerea de căldură), iar parasimpaticul de termoliza (eliminarea căldurii).

🔥 Când ți-e frig, simpaticul provoacă vasoconstricția vaselor din piele (reduci pierderea de căldură) și "pielea de găină" - contracția mușchilor piloerectori. Când ți-e cald, parasimpaticul facilitează vasodilatația și transpirația pentru a elimina excesul de căldură!

Afecțiunile sistemului nervos includ: meningita (inflamarea meningelor), coma (inhibarea activității nervoase superioare) și hemoragiile cerebrale. Prevenirea lor implică un stil de viață sănătos, evitarea factorilor de risc și respectarea normelor de protecție.

Patologia Sistemului Nervos

Meningita reprezintă inflamarea meningelor, membranele care protejează creierul și măduva spinării. Este cauzată de bacterii, virusuri sau substanțe toxice și se manifestă prin febră, durere de cap, vertij, fotofobie, vărsături și modificări ale lichidului cefalorahidian. Se poate preveni prin evitarea frigului și căldurii excesive și adoptarea unui stil de viață sănătos.

Coma este o stare patologică de inhibare a activității nervoase superioare. Apare ca urmare a unor boli grave precum meningita, encefalita, hemoragiile cerebrale, accidente sau reacții la anumite medicamente. Simptomele includ pierderea cunoștinței, a sensibilității și a motricității voluntare, cu păstrarea funcțiilor respiratorii și circulatorii.

Hemoragiile cerebrale reprezintă revărsarea sângelui din vasele sanguine în țesuturi sau cavități ale sistemului nervos. Pot fi cauzate de hipertensiune arterială, afecțiuni cardiace sau vasculare, fumat, consum excesiv de alcool, obezitate, sifilis, traumatisme arteriale sau tumori cerebrale.

⚠️ Hemoragia cerebrală este o urgență medicală! Simptomele includ cefalee severă, vărsături, pupile inegale, modificări ale tensiunii arteriale, și pot evolua spre leșin și comă. Recunoașterea rapidă a acestor semne poate salva vieți!

Prevenirea afecțiunilor sistemului nervos include limitarea consumului de alcool, tutun, cafea și droguri, respectarea normelor de protecție a muncii și evitarea surmenajului fizic și intelectual.