Țesuturile embrionare (Meristeme)
Țesuturile embrionare, numite și meristeme, sunt formate din celule tinere, aflate într-un proces intens de diviziune. Acestea se specializează treptat, transformându-se în țesuturi definitive. Celulele meristematice au caracteristici distincte: sunt mici, rotunde, au nucleu mare, pereți subțiri, citoplasmă abundentă și nu prezintă spații între ele.
După origine, meristemele se împart în două categorii importante. Meristemele primare asigură creșterea în lungime a plantei și includ meristemele apicale (din vârfurile rădăcinii și tulpinii) și cele intercalare (la nivelul internodurilor tulpinii articulate).
Meristemele secundare sunt dispuse lateral pe axa rădăcinii sau a tulpinii și determină creșterea în grosime a plantelor bianuale sau perene. Exemple importante sunt cambiul libero-lemnos (care produce în exterior liberul secundar și în interior lemnul secundar) și cambiul subero-felodermic sau felogenul (care produce suberul la exterior și felodermul la interior).
Reține! Dacă meristemele primare sunt responsabile de creșterea în lungime, meristemele secundare permit plantelor perene să dezvolte țesuturi lemnoase și să crească în grosime an după an.