Digestia Gastrică

Sucul gastric este un amestec complex format din apă, substanțe organice (mucus, enzime) și substanțe anorganice (ioni, acid clorhidric). Acidul clorhidric joacă trei roluri cruciale: distruge bacteriile dăunătoare, creează mediul acid necesar pentru digestia proteinelor și activează pepsinogenul transformându-l în pepsină activă.

Stomacul este echipat cu mai multe enzime gastrice specializate. Pepsina descompune proteinele în albumoze și peptone, lipaza gastrică digeră lipidele din alimente precum laptele și ouăle, iar labfermentul (prezent la sugari) coagulează laptele. Există și gelatinaza care lichefiază gelatina. Pentru a preveni autodigestia, stomacul secretă un strat protector de mucus.

💡 Stomacul se protejează de propriile enzime digestive prin două mecanisme principale: secretarea de mucus protector și regenerarea rapidă a celulelor din mucoasa gastrică.

Activitatea motorie a stomacului include mișcări de peristaltism (care amestecă alimentele cu sucul gastric) și mișcări de retropulsie (care împing alimentele înapoi pentru o digestie mai eficientă). Produsul final al digestiei gastrice este chimul gastric, care este eliberat treptat în duoden prin sfincterul piloric.

Stomacul comunică cu esofagul prin sfincterul cardiac și cu duodenul prin sfincterul piloric. Anatomic, stomacul prezintă structuri specifice precum fundul stomacului, curbura convexă, curbura concavă, și antrul piloric, toate acoperite de straturi musculare (longitudinale, circulare și oblice) care facilitează amestecarea alimentelor.