Segmentul central și fiziologia analizatorului auditiv
Segmentul central include aria auditivă primară, localizată în partea superioară a lobului temporal, în profunzimea șanțului lateral Sylvius. Aici se formează senzația de auz. În jurul ariei primare se află aria auditivă secundară (de asociație), care primește informații de la aria primară și le prelucrează.
Mecanismul auzului începe cu undele sonore cu frecvență între 16-20.000 Hz și intensitate de 0-120 dB. Vibrațiile sonore ale aerului sunt captate de pavilion și conduse prin canalul auditiv extern spre membrana timpanică, făcând-o să vibreze. Aceste vibrații sunt transmise prin lanțul de oscioare către membrana ferestrei ovale.
Vibrațiile continuă prin perilimfa din rampa vestibulară, apoi prin helicotremă ajung în rampa timpanică. Membrana bazilară se comprimă, ridicând celulele auditive, iar membrana tectoria coboară și atinge cilii celulelor auditive. Astfel, celulele auditive transformă vibrația în influx nervos, care este preluat de segmentul de conducere și transmis ariei auditive.
🔊 Sunetele înalte sunt recepționate la baza melcului membranos, iar cele joase sunt captate de celulele de la vârful melcului. Această organizare tonotopică permite discriminarea fină a frecvențelor sonore.