Mulțimi și relații între mulțimi

Mulțimile sunt colecții de obiecte, numite elemente. O mulțime poate conține numere, litere sau orice alte obiecte.

Când un element face parte dintr-o mulțime, folosim simbolul "∈" (aparține). De exemplu: 5∈A înseamnă că 5 aparține mulțimii A. Când un element nu face parte din mulțime, folosim "∉" (nu aparține).

O mulțime poate fi inclusă în alta, notăm acest lucru cu simbolul "⊂". Dacă toate elementele mulțimii D se găsesc și în mulțimea A, atunci D⊂A (D este submulțime a lui A).

💡 Mulțimea vidă (notată Ø) este submulțime a oricărei mulțimi, iar orice mulțime este inclusă în ea însăși!

Două mulțimi sunt egale când fiecare este submulțime a celeilalte. De exemplu, dacă C={6, 5} și D={5, 6}, atunci C=D.

Operațiile cu mulțimi includ:

• Reuniunea (A∪B) conține toate elementele din A sau din B
• Intersecția (A∩B) conține doar elementele care aparțin simultan lui A și lui B

Alte operații cu mulțimi

Diferența mulțimilor $A\B$ conține elementele din A care nu se găsesc în B. Există și diferența simetrică (A△B), care reprezintă elementele care aparțin doar uneia dintre mulțimi.

Produsul cartezian (A×B) este mulțimea tuturor perechilor ordonate (x,y) unde x∈A și y∈B. Atenție: A×B ≠ B×A!

Există și mulțimi infinite foarte importante:

• N = {0, 1, 2, 3, ...} - mulțimea numerelor naturale
• Z = {..., -2, -1, 0, 1, 2, ...} - mulțimea numerelor întregi
• Q = {a/b | a∈Z, b∈Z, b≠0} - mulțimea numerelor raționale
• I - mulțimea numerelor iraționale (fracții infinite neperiodice)
• R = Q∪I - mulțimea numerelor reale

🔑 Reține incluziunile importante: N⊂Z⊂Q⊂R. Fiecare mulțime o include pe cea anterioară!

Există și variante care exclud zero, notate cu un prim: N* (numerele naturale nenule), Z' (numerele întregi nenule), etc.

Reprezentarea numerelor și propoziții matematice

Numerele naturale în baza 10 folosesc cifrele 0-9 și puteri ale lui 10. De exemplu:

• 48 = 4×10¹ + 8×10⁰
• 526 = 5×10² + 2×10¹ + 6×10⁰

Pentru un număr cu mai multe cifre: $\overline{a_m a_{m-1} ... a_1 a_0} = a_m \times 10^m + a_{m-1} \times 10^{m-1} + ... + a_1 \times 10 + a_0$

Unde $a_m$ este prima cifră (nenulă) iar $a_0$ este ultima cifră a numărului.

💡 Înțelegerea reprezentării în baza 10 te va ajuta mai târziu să înțelegi și alte baze numerice!

O propoziție matematică este un enunț despre care putem spune că este adevărat sau fals. Valoarea de adevăr a unei propoziții poate fi:

• A (adevărat) - exemplu: "3+5=8" este o propoziție adevărată
• F (fals) - exemplu: "3+5>9" este o propoziție falsă

Propozițiile matematice sunt folosite în logică și demonstrații matematice.

Divizibilitate și împărțire cu rest

Împărțirea cu rest a unui număr a la un număr b înseamnă găsirea a două numere, câtul q și restul r, astfel încât a = b×q + r, unde 0 ≤ r < b.

De exemplu, la împărțirea lui 23 la 4: 23 = 4×5 + 3, deci q=5 și r=3

Pentru numere întregi negative, regulile sunt ușor diferite. De exemplu: -23 = (-4)×6 + 1, deci q=6 și r=1

Divizibilitatea este o relație importantă între numere. Spunem că a divide b (notăm a|b) dacă există un număr c astfel încât b=a×c.

Când a|b, spunem că:

• a este un divizor al lui b
• b este un multiplu al lui a

De exemplu: 2|14 (2 divide 14) pentru că 14=2×7.

🔍 Divizorii unui număr întreg se împart în:

• Divizori improprii: -a, -1, 1, a
• Divizori proprii: orice alt divizor

De exemplu, pentru numărul 18, divizorii proprii sunt: ±2, ±3, ±6, ±9.

Divizori și multipli comuni

Când lucrăm cu două numere, putem găsi:

• Divizori comuni - numere care divid ambele numere
• Multipli comuni - numere care sunt multiple ale ambelor numere

C.m.m.d.c. (cel mai mare divizor comun) al numerelor a și b se notează (a,b). C.m.m.m.c. (cel mai mic multiplu comun) al numerelor a și b se notează $a,b$.

Între aceste două există relația importantă: (a,b) × $a,b$ = a × b

De exemplu, pentru 12 și 18:

• Divizorii lui 12: 1, 2, 3, 4, 6, 12
• Divizorii lui 18: 1, 2, 3, 6, 9, 18
• Divizori comuni: 1, 2, 3, 6
• C.m.m.d.c. (12,18) = 6
• C.m.m.m.c. $12,18$ = 36

💡 Descompunerea în factori primi ne ajută să calculăm rapid c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c.!

Numerele se clasifică și în:

• Numere prime (au doar divizori improprii): 2, 3, 5, 7, 11...
• Numere compuse (au cel puțin un divizor propriu): 4, 6, 8, 9...
• Numere prime între ele - numere care nu au divizori comuni în afară de 1

Proprietăți ale divizibilității și noțiunea de fracție

Divizibilitatea are proprietăți importante, printre care:

• a|a (orice număr se divide pe sine)
• 1|a (1 divide orice număr)
• a|0 (orice număr divide 0)
• Dacă a|b și b|c, atunci a|c (tranzitivitate)
• Dacă a|x și a|y, atunci a|$x+y$ și a|$x-y$

O fracție este o pereche ordonată de numere întregi de forma $\frac{a}{b}$ (b≠0).

Fracțiile pot fi:

• Subunitare: a < b ex: $\frac{3}{4}$
• Echiunitare: a = b ex: $\frac{5}{5}$
• Supraunitare: a > b ex: $\frac{7}{4}$

🔑 Două fracții $\frac{a}{b}$ și $\frac{c}{d}$ sunt echivalente dacă ad = bc. Ele reprezintă același număr rațional!

Fracțiile se pot amplifica (înmulțirea numărătorului și numitorului cu același număr) sau simplifica (împărțirea numărătorului și numitorului la un divizor comun). O fracție care nu se mai poate simplifica se numește ireductibilă.

Exemple de fracții ireductibile: $\frac{3}{2}$, $\frac{5}{6}$, $\frac{8}{7}$

Fracții zecimale și fracții periodice

Fracțiile zecimale finite sunt fracțiile care au numitorul o putere a lui 10 (10, 100, 1000...). De exemplu: $\frac{3}{10}$, $\frac{543}{100}$, $\frac{49}{1000}$

Pentru a scrie o fracție sub formă zecimală, împărțim numărătorul la numitor:

• $\frac{138}{10} = 13,8$
• $\frac{7}{100} = 0,07$
• $\frac{579}{1000} = 0,579$

Pentru a transforma o fracție zecimală finită în fracție ordinară:

• 2,5 = $\frac{25}{10}$
• 0,34 = $\frac{34}{100}$
• 12,34567 = $\frac{1234567}{100000}$

⚠️ Nu toate fracțiile ordinare se pot transforma în fracții zecimale finite!

Când împărțirea nu se termină, apare o fracție periodică, unde una sau mai multe cifre se repetă la infinit. De exemplu:

• $\frac{19}{150} = 0,12666... = 0,12(6)$ - o fracție periodică simplă

Fracțiile periodice pot fi:

• Simple: cifre care se repetă imediat după virgulă (0,(3), 4,(36))
• Mixte: cu o parte neperiodică urmată de cifre care se repetă (12,34(567), 1,2(345))

Transformarea fracțiilor periodice în fracții ordinare

Pentru a transforma o fracție periodică simplă în fracție ordinară, folosim o metodă specifică:

• 0,(3) = $\frac{3}{9}$
• 0,(15) = $\frac{15}{99}$
• 0,(238) = $\frac{238}{999}$

Pentru numere cu parte întreagă:

• 2,(6) = 2 + $\frac{6}{9} = \frac{24}{9} = \frac{8}{3}$
• 34,(872) = 34 + $\frac{872}{999} = \frac{34838}{999}$

Pentru o fracție periodică mixtă:

• 0,2(5) = $\frac{23}{90}$
• 0,12(6) = $\frac{114}{900}$
• 3,4(6) = $\frac{312}{90}$

💡 Pentru a verifica rezultatul, fă proba prin împărțirea numărătorului la numitor!

Numere și reprezentarea lor pe axă

Numerele naturale $N = {0, 1, 2, 3, ...}$ și numerele naturale nenule $N* = {1, 2, 3, ...}$ se reprezintă pe axă începând cu originea (0) și continuând spre dreapta.

Numerele întregi $Z = {..., -2, -1, 0, 1, 2, ...}$ se reprezintă și în stânga originii. Fiecare număr are un opus $-a$, simetric față de origine.

Numere raționale și iraționale

Numărul rațional reprezintă mulțimea tuturor fracțiilor echivalente cu o fracție dată. Mulțimea numerelor raționale se notează cu Q.

Orice număr rațional poate fi scris:

• Sub formă fracționară: $\frac{6}{5}$, $\frac{25}{100}$, $\frac{2}{3}$
• Sub formă zecimală:
  • fracție finită: 1,2; 0,25
  • fracție infinită periodică: 0,(6); 2,3(14)

Fiecare număr rațional nenul a are un invers $\frac{1}{a}$.

💡 Orice număr întreg este și număr rațional (Z⊂Q) pentru că poate fi scris ca fracție cu numitorul 1.

Numerele iraționale sunt toate numerele cu zecimale infinite neperiodice. Exemple celebre:

• $\sqrt{2}$, $\sqrt{3}$, $\pi$

Numerele reale (R) reunesc mulțimea numerelor raționale cu mulțimea numerelor iraționale.

Pentru orice număr real x putem defini:

• Modulul |x| = x dacă x≥0, sau |x| = -x dacă x<0
• Partea întreagă $x$ (cel mai mare întreg mai mic sau egal cu x)
• Partea fracționară {x} (diferența dintre x și partea întreagă)

De exemplu, pentru 3,27: $3,27$ = 3 și {3,27} = 0,27

Compararea și ordonarea numerelor reale

Când comparăm numere reale, trebuie să știm câteva reguli esențiale:

• Dacă a < b și n > 0, atunci $\frac{a}{n} < \frac{b}{n}$
• Dacă a < b, atunci $a^n < b^n$ și $\sqrt{a} < \sqrt{b}$
• Dacă a < b și a,b > 0, atunci $\frac{1}{a} > \frac{1}{b}$
• Dintre două numere negative, este mai mare cel cu valoarea absolută mai mică

🔑 Pentru orice două numere reale a și b, există exact una din relațiile: a < b, a = b sau a > b

Intervale în R

Intervalele reprezintă mulțimi de numere reale cuprinse între două limite. Ele pot fi:

Intervale mărginite:

• Închise: $a,b$ = {x∈R | a≤x≤b}
• Deschise: (a,b) = {x∈R | a<x<b}
• Semideschise: $a,b) sau (a,b$

Intervale nemărginite:

• $a,+∞$ = {x∈R | x>a}
• [a,+∞) = {x∈R | x≥a}
• $-∞,a$ = {x∈R | x<a}
• (-∞,a] = {x∈R | x≤a}

Proprietățile operațiilor cu numere reale

Adunarea numerelor reale are proprietățile:

• Asociativitate: $a+b$+c = a+$b+c$
• Element neutru (0): a+0 = a
• Element opus $-a$: a+$-a$ = 0
• Comutativitate: a+b = b+a

Înmulțirea numerelor reale are proprietățile:

• Asociativitate: (a×b)×c = a×(b×c)
• Element neutru (1): a×1 = a
• Element invers $\frac{1}{a}$: a×$\frac{1}{a}$ = 1 (pentru a≠0)
• Comutativitate: a×b = b×a