Progresii Aritmetice și Geometrice

Progresiile sunt șiruri de numere cu un tipar specific. La cele aritmetice adaugi mereu același număr, iar la cele geometrice înmulțești mereu cu același număr.

Progresii aritmetice fiecare termen se obține adăugând rația r la termenul anterior.

• Formula de recurență $a_{n+1} = a_n + r$
• Termenul general $a_n = a_1 + (n - 1)r$
• Suma primilor n termeni $S_n = \frac{(a_1 + a_n) \cdot n}{2}$

Progresii geometrice fiecare termen se obține înmulțind termenul anterior cu rația q.

• Formula de recurență $b_{n+1} = b_n \cdot q$
• Termenul general $b_n = b_1 \cdot q^{n-1}$
• Suma primilor n termeni
  • Dacă q ≠ 1 $S_n = \frac{b_1(q^n - 1)}{q - 1}$
  • Dacă q = 1 $S_n = n \cdot b_1$

💡 Pont util Pentru a verifica rapid dacă trei numere sunt în progresie aritmetică, verifică dacă 2B = A + C. Pentru progresie geometrică, verifică dacă B² = A · C.

Nu uita că progresiile apar frecvent în probleme de examen, deci învață bine aceste formule!

Logaritmi

Logaritmii sunt operații matematice care ne ajută să găsim la ce putere trebuie ridicată o bază pentru a obține un anumit număr.

Definiție $a^x = N \Leftrightarrow x = \log_a N$, unde $a > 0, a \neq 1, N > 0$

Tipuri speciale de logaritmi

• Logaritm zecimal $\lg x = \log_{10} x$
• Logaritm natural $\ln x = \log_e x$, unde $e \approx 2,71$

Proprietăți importante

1. $\log_a 1 = 0$ (orice număr la puterea 0 este 1)
2. $\log_a a = 1$ (baza la puterea 1 este chiar baza)
3. $\log_a x^n = n \cdot \log_a x$ (logaritmul unei puteri)
4. $\log_a (x \cdot y) = \log_a x + \log_a y$ (logaritmul unui produs)
5. $\log_a (\frac{x}{y}) = \log_a x - \log_a y$ (logaritmul unui raport)

Schimbarea bazei

• $\log_a b = \frac{\log_c b}{\log_c a}$
• $\log_a b = \frac{1}{\log_b a}$

💡 Important Ține minte că funcția logaritmică este strict crescătoare dacă $a > 1$ și strict descrescătoare dacă $0 < a < 1$. Acest lucru te va ajuta la rezolvarea inegalităților cu logaritmi.

Poți rezolva multe ecuații logaritmice folosind proprietățile de mai sus, dar nu uita niciodată de condițiile de existență!

Puteri și Radicali

Puterile și radicalii sunt operații fundamentale care te vor ajuta în aproape orice domeniu al matematicii.

Puteri

• Definiție $a^n = a \cdot a \cdot ... \cdot a$ (de n ori)
• Proprietăți esențiale
  1. $a^0 = 1$ (orice număr la puterea zero este 1)
  2. $a^n \cdot a^m = a^{n+m}$ (înmulțirea puterilor cu aceeași bază)
  3. $\frac{a^n}{a^m} = a^{n-m}$ (împărțirea puterilor cu aceeași bază)
  4. $(a^n)^m = a^{n \cdot m}$ (puterea unei puteri)
  5. $a^{-n} = \frac{1}{a^n}$ (puteri negative)

Radicali

• Radical de ordin 2 (rădăcina pătrată) $\sqrt{x}$
  • Există doar pentru $x \geq 0$
• Radical de ordin 3 (rădăcina cubică) $\sqrt[3]{x}$
  • Există pentru orice număr real

Proprietăți ale radicalilor

1. $\sqrt{a} \cdot \sqrt{b} = \sqrt{a \cdot b}$ (produsul radicalilor)
2. $\frac{\sqrt{a}}{\sqrt{b}} = \sqrt{\frac{a}{b}}$ (raportul radicalilor)
3. $\sqrt{x} = x^{\frac{1}{2}}$, $\sqrt[3]{x} = x^{\frac{1}{3}}$ (legătura cu puterile)

💡 Sfat practic Pentru a simplifica expresii cu radicali, încearcă să folosești proprietatea $\sqrt[n]{x^q} = x^{\frac{q}{n}}$. Acest lucru te va ajuta să transformi radicali în puteri și invers.

Ține minte că radicalii de ordin par au condiție de existență $x \geq 0$, iar cei de ordin impar există pentru orice $x$ real.

Numere Complexe - Forma Algebrică

Numerele complexe extind sistemul numerelor reale și sunt esențiale pentru rezolvarea multor ecuații care nu au soluții reale.

Definiție $z = a + bi$, unde $a, b \in \mathbb{R}$ și $i^2 = -1$

• $a = \text{Re}(z)$ = partea reală
• $b = \text{Im}(z)$ = partea imaginară
• $i$ = unitatea imaginară

Proprietăți fundamentale

• Două numere complexe sunt egale dacă și numai dacă au părțile reale și imaginare egale $a_1 + b_1i = a_2 + b_2i \Leftrightarrow a_1 = a_2 \text{ și } b_1 = b_2$

Conjugatul unui număr complex

• $\overline{z} = a - bi$

Modulul unui număr complex

• $|z| = |a + bi| = \sqrt{a^2 + b^2}$

Proprietăți ale modulului

• $|z_1 \cdot z_2| = |z_1| \cdot |z_2|$
• $|\frac{z_1}{z_2}| = \frac{|z_1|}{|z_2|}$, pentru $z_2 \neq 0$
• $|z|^2 = z \cdot \overline{z}$

Puterile lui $i$ $i^1 = i$, $i^2 = -1$, $i^3 = -i$, $i^4 = 1$

💡 Trucul meu preferat Pentru a calcula rapid puteri mai mari ale lui $i$, împarte exponentul la 4 și analizează restul. De exemplu, $i^{17} = i^{4 \cdot 4 + 1} = i^1 = i$.

Pentru ecuațiile de gradul II cu coeficienți reali și $\Delta < 0$, soluțiile complexe sunt întotdeauna conjugate.

Formule de Calcul Prescurtat și Alte Concepte

Aceste formule îți vor economisi mult timp în rezolvarea exercițiilor!

Formule de calcul prescurtat

• $(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2$
• $(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2$
• $a^2 - b^2 = (a - b)(a + b)$
• $(a + b)^3 = a^3 + 3a^2b + 3ab^2 + b^3$
• $(a - b)^3 = a^3 - 3a^2b + 3ab^2 - b^3$
• $a^3 + b^3 = (a + b)(a^2 - ab + b^2)$
• $a^3 - b^3 = (a - b)(a^2 + ab + b^2)$

Partea întreagă și partea fracționară

• Partea întreagă $[x]$ = cel mai mare întreg mai mic sau egal cu x
• Partea fracționară ${x} = x - [x]$, unde ${x} \in [0,1)$

Proprietăți

• $x - 1 < [x] \leq x$
• $[x+n] = [x] + n$ pentru orice $n \in \mathbb{Z}$
• ${x+n} = {x}$ pentru orice $n \in \mathbb{Z}$

Modulul unui număr real

• $|x| = \begin{cases} x, & \text{dacă } x \geq 0 \ -x, & \text{dacă } x < 0 \end{cases}$

Proprietăți ale modulului

• $|x| \leq A \Leftrightarrow -A \leq x \leq A$, pentru $A > 0$
• $|x| \geq A \Leftrightarrow x \leq -A \text{ sau } x \geq A$, pentru $A > 0$

💡 Sfat util La probleme cu inegalități, transformarea lor în expresii cu modul poate simplifica mult rezolvarea. De exemplu, $|x-3| < 2$ este echivalent cu $1 < x < 5$.

Funcții - Definiții și Proprietăți

Funcțiile sunt reguli care asociază elemente dintr-o mulțime cu elemente din altă mulțime. Înțelegerea lor este fundamentală pentru matematică.

Notații

• $f A \rightarrow B, x \rightarrow f(x)$
  • A = domeniul funcției
  • B = codomeniul funcției
  • f(x) = legea de corespondență

Graficul funcției

• Mulțimea perechilor $(x, f(x))$ pentru toate valorile $x$ din domeniu
• Pentru un punct A(x, y) de pe grafic $y = f(x)$

Intersecția cu axele de coordonate

• Cu axa Ox rezolvă ecuația $f(x) = 0$
• Cu axa Oy calculează valoarea $f(0)$

Intersecția a două grafice

1. Rezolvă ecuația $f(x) = g(x)$ pentru a găsi abscisa
2. Calculează ordonata $y = f(x) = g(x)$

Compunerea funcțiilor

• $(f \circ g)(x) = f(g(x))$

💡 Pont practic La examene, vei avea adesea de determinat domeniul de definiție al unei funcții. Nu uita să verifici numitorul diferit de zero la fracții, expresia de sub radical pozitivă pentru radicali de ordin par, și domeniul funcțiilor compuse.

Funcțiile apar în aproape toate problemele de analiză matematică, așa că asigură-te că stăpânești bine aceste concepte de bază!

Funcții - Proprietăți Avansate

Înțelegerea proprietăților funcțiilor te va ajuta enorm la rezolvarea problemelor complexe.

Funcții pare și impare

• Funcție pară $f(-x) = f(x)$ - graficul este simetric față de axa Oy
• Funcție impară $f(-x) = -f(x)$ - graficul este simetric față de origine

Funcții periodice

• $f(x + T) = f(x)$ pentru un T > 0 (perioada funcției)
• Cea mai mică valoare pozitivă a lui T se numește perioadă principală

Imaginea unei funcții

• $Im(f) = {f(x) | x \in A}$ (toate valorile pe care le ia funcția)

Funcții injective

• Pentru orice $x_1 \neq x_2$ avem $f(x_1) \neq f(x_2)$
• Sau echivalent dacă $f(x_1) = f(x_2)$ atunci $x_1 = x_2$
• O funcție strict monotonă este întotdeauna injectivă

Funcții surjective

• Pentru orice $y \in B$, există cel puțin un $x \in A$ astfel încât $f(x) = y$
• Imaginea funcției este egală cu codomeniul

Funcții bijective

• Funcția este atât injectivă cât și surjectivă
• Pentru orice $y \in B$, există exact un $x \in A$ astfel încât $f(x) = y$

Funcții inversabile

• O funcție este inversabilă dacă și numai dacă este bijectivă
• Inversa funcției $f$ notată cu $f^{-1}$ verifică $f(f^{-1}(x)) = x$ și $f^{-1}(f(x)) = x$

Funcții monotone

• Crescătoare pentru $x_1 < x_2$ avem $f(x_1) \leq f(x_2)$
• Strict crescătoare pentru $x_1 < x_2$ avem $f(x_1) < f(x_2)$
• Descrescătoare pentru $x_1 < x_2$ avem $f(x_1) \geq f(x_2)$
• Strict descrescătoare pentru $x_1 < x_2$ avem $f(x_1) > f(x_2)$

💡 Sfat important Pentru a demonstra că o funcție este bijectivă, de obicei este mai simplu să arăți că este strict monotonă pe tot domeniul. Aceasta garantează atât injectivitatea cât și surjectivitatea dacă imaginea corespunde cu codomeniul.

Funcția de Gradul I

Funcția de gradul I (sau funcția liniară) este una dintre cele mai simple funcții, dar înțelegerea ei este esențială pentru multe aplicații.

Forma generală $f \mathbb{R} \rightarrow \mathbb{R}, f(x) = ax + b$, unde $a, b \in \mathbb{R}$ și $a \neq 0$

Monotonia funcției

• Dacă $a > 0$ funcția este strict crescătoare
• Dacă $a < 0$ funcția este strict descrescătoare

Semnul funcției Pentru a determina unde funcția este pozitivă sau negativă, rezolvă ecuația $f(x) = 0$, care ne dă $x = -\frac{b}{a}$.

💡 Trucul meu Graficul funcției liniare este o dreaptă. Poți determina complet dreapta cunoscând două puncte, de obicei $(0,b)$ (intersecția cu axa Oy) și $(-\frac{b}{a},0)$ (intersecția cu axa Ox).

Funcțiile liniare apar frecvent în probleme și sunt folosite ca aproximări pentru funcții mai complexe. Stăpânirea lor îți va oferi o bază solidă pentru înțelegerea funcțiilor de grad superior.

Funcția de Gradul al II-lea

Funcția de gradul al II-lea (funcția pătratică) este esențială în matematică, fiind folosită în numeroase aplicații practice.

Forma generală $f \mathbb{R} \rightarrow \mathbb{R}, f(x) = ax^2 + bx + c$, unde $a, b, c \in \mathbb{R}, a \neq 0$

Ecuația de gradul al II-lea $ax^2 + bx + c = 0$, cu discriminantul $\Delta = b^2-4ac$

• Dacă $\Delta > 0$ două soluții reale distincte $x_1 = \frac{-b-\sqrt{\Delta}}{2a}$ și $x_2 = \frac{-b + \sqrt{\Delta}}{2a}$
• Dacă $\Delta = 0$ două soluții reale egale $x_1 = x_2 = -\frac{b}{2a}$
• Dacă $\Delta < 0$ nu există soluții reale

Semnul funcției Depinde de valoarea lui $\Delta$ și de semnul lui $a$

• Pentru $\Delta > 0$ două rădăcini reale distincte, $x_1 < x_2$

• Pentru $\Delta = 0$ (două rădăcini reale egale)

• Pentru $\Delta < 0$ (fără rădăcini reale)

Relațiile lui Viete Pentru ecuația $ax^2 + bx + c = 0$ cu rădăcinile $x_1$ și $x_2$

• $x_1 + x_2 = -\frac{b}{a}$ (suma rădăcinilor)
• $x_1 \cdot x_2 = \frac{c}{a}$ (produsul rădăcinilor)

💡 Pont important Când formezi o ecuație de gradul al II-lea cu rădăcini date, calculează suma S = $x_1 + x_2$ și produsul P = $x_1 \cdot x_2$, apoi scrie ecuația ca $x^2 - Sx + P = 0$.

Graficul Funcției de Gradul al II-lea

Graficul funcției de gradul al II-lea $f(x) = ax^2 + bx + c$ este o parabolă. Înțelegerea proprietăților acestui grafic este esențială pentru analiza funcției.

Vârful parabolei

• Coordonate $V(-\frac{b}{2a}, -\frac{\Delta}{4a})$
• Dacă $a < 0$ vârful este punct de maxim și valoarea maximă a funcției este $f_{max} = -\frac{\Delta}{4a}$
• Dacă $a > 0$ vârful este punct de minim și valoarea minimă a funcției este $f_{min} = -\frac{\Delta}{4a}$

Axa de simetrie

• Ecuația axei de simetrie $x = -\frac{b}{2a}$

Poziția parabolei față de axa Ox

• $\Delta > 0$ parabola intersectează axa Ox în două puncte distincte
• $\Delta = 0$ parabola este tangentă axei Ox
• $\Delta < 0$ parabola nu intersectează axa Ox

Monotonia și imaginea funcției

Pentru $a < 0$ (parabola cu concavitatea în jos)

• Strict crescătoare pe $(-\infty, -\frac{b}{2a}]$
• Strict descrescătoare pe $[-\frac{b}{2a}, +\infty)$
• Imaginea $Im(f) = (-\infty, -\frac{\Delta}{4a}]$

Pentru $a > 0$ (parabola cu concavitatea în sus)

• Strict descrescătoare pe $(-\infty, -\frac{b}{2a}]$
• Strict crescătoare pe $[-\frac{b}{2a}, +\infty)$
• Imaginea $Im(f) = [-\frac{\Delta}{4a}, +\infty)$

💡 Sfat practic Pentru a schița rapid graficul unei funcții de gradul al II-lea, găsește mai întâi vârful, apoi intersecțiile cu axele și desenează parabola ținând cont de semnul lui $a$ (care determină sensul concavității).

Înțelegerea acestor proprietăți te va ajuta nu doar la reprezentarea grafică, ci și la rezolvarea problemelor de optimizare care implică funcții de gradul al II-lea.