Primitive și Integrale Definite
Primitivele sunt baza calcului integral. O funcție F este primitivă a funcției f dacă F este derivabilă pe domeniul D și F'(x) = f(x) pentru orice x din D. Pentru a determina o primitivă, folosim definiția, iar pentru a demonstra că o funcție admite primitive, trebuie să arătăm că este continuă.
Integrarea prin părți este o metodă esențială pentru primitive, folosind formula:
∫f(x)·g(x)dx = f(x)·g(x) - ∫f'(x)·g(x)dx
Pentru integralele definite, formula lui Leibniz-Newton ne oferă un instrument puternic:
∫[a,b]f(x)dx = F(b) - F(a)
Există proprietăți speciale pentru funcții pare și impare: dacă f este impară, atunci ∫−a,af(x)dx = 0, iar dacă f este pară, ∫−a,af(x)dx = 2∫[0,a]f(x)dx.
Atenție! Teorema de medie ne spune că pentru orice funcție continuă f pe [a,b], există cel puțin un punct ξ din interval unde ∫[a,b]f(x)dx = b−af(ξ). Aceasta te ajută să vizualizezi semnificația geometrică a integralelor!
Proprietățile integralelor definite sunt esențiale pentru rezolvarea problemelor: pozitivitatea (∫f ≥ 0 dacă f ≥ 0), monotonia (dacă f ≤ g, atunci ∫f ≤ ∫g) și aditivitatea la interval ∫[a,b]f=∫[a,c]f+∫[c,b]f.