Silogisme și raționamente
Silogismul este o formă de raționament deductiv cu trei termeni: major (P), minor (S) și mediu (M). Există patru figuri silogistice, determinate de poziția termenului mediu în premise. Modurile valide include BARBARA, CELARENT, DARII și FERIO pentru figura 1.
În logică, definirea trebuie să respecte cinci reguli: adecvarea (nici prea largă, nici prea îngustă), afirmarea (fără negații în definitor), claritatea și precizia (fără ambiguități), non-circularitatea (definitul nu se repetă în definitor) și consistența (fără contradicții).
Demonstrația cuprinde trei componente esențiale: teza (concluzia clară și precisă), fundamentul (premisele adevărate) și procesul (raționamentele valide). Similar, clasificarea are elemente, clase și un criteriu, respectând regulile completitudinii, criteriului unic, opoziției între clase și omogenității.
💡 Sfat util: Diferența fundamentală între raționamentele deductive și nedeductive este direcția: deductiv mergi de la general la particular (certitudine), iar nedeductiv de la particular la general (probabilitate).
Raționamentele pot fi deductive (concluzia este la fel sau mai puțin generală decât premisele) sau nedeductive (concluzia este mai generală). Cele deductive pot fi imediate (o premisă) sau mediate (două premise). În funcție de corectitudinea logică, raționamentele sunt valide sau nevalide, iar după probabilitatea concluziei, pot fi tari sau slabe.