Portretul lui Ștefan Gheorghidiu
Portretul protagonistului se construiește treptat, prin acumularea trăsăturilor esențiale. Absolvent al Facultății de Filosofie, pasionat de lumea ideilor, Ștefan transpune în viața cotidiană principiile filosofice însușite. Relația cu Ela, fundamentată inițial pe orgoliu, devine un motiv de frământare perpetuă pentru intelectualul superior care concepe iubirea doar în varianta sa ideală.
Ștefan Gheorghidiu se remarcă prin superioritatea intelectuală demonstrată atât prin expresiile ironice privind fortificațiile de la Valea Prahovei, cât și prin intervenția impulsivă în cadrul discuției de la popotă. Idealismul său se manifestă prin concepția particulară asupra iubirii ca regăsire a sinelui prin celălalt membru al cuplului.
Confruntat cu realitatea războiului, personajul retrăiește drama neîmplinirii erotice. Trăsăturile lui Ștefan sunt reliefate atât prin caracterizare directă, cât și indirectă. El consideră că, prin consimțirea la iubirea absolută, partenerii "au drept de viață și de moarte unul asupra celuilalt" - idee exprimată în discuția de la popotă.
Important! Ștefan Gheorghidiu reprezintă tipul intelectualului lucid, în căutarea absolutului, care se analizează constant în raport cu sine (prin rememorarea poveștii de iubire) și în raport cu moartea (prin prezentarea ororilor războiului).