Tipuri de rimă și ritm în poezie
Rima este potrivirea sunetelor de la sfârșitul versurilor și poate fi organizată în mai multe feluri. În rima împerechită (aabb), primul vers rimează cu al doilea, iar al treilea cu al patrulea. Dacă versurile rimează alternativ (abab), avem rimă încrucișată - primul vers rimează cu al treilea, iar al doilea cu al patrulea.
Poeții folosesc și rima îmbrățișată (abba), unde primul vers rimează cu ultimul, iar versurile din mijloc rimează între ele. Când toate versurile dintr-o strofă se termină cu același sunet, avem o monorimă (aaaa). Există și poezii cu rimă imperfectă, unde rimele alternează, sau cu rimă albă, unde versurile nu rimează deloc.
Ritmul este muzicalitatea poeziei creată prin succesiunea regulată a silabelor accentuate și neaccentuate. În poezia românească, ritmul poate fi creat prin accent pe prima silabă caı^n"Doi−na˘,doi−na˘,ca^n−tecdul−ce" sau pe a doua silabă caı^nversuriledinLuceafa˘rul:"Afosto−da−ta˘ca−npo−vești".
Descoperă singur! Citește cu voce tare câteva versuri din poeziile tale preferate și observă cum se potrivesc sunetele la final și unde cade accentul în cuvinte. Vei simți imediat muzicalitatea poeziei!