Structura și semnificațiile poeziei
Titlul "Testament" funcționează pe două planuri semantice importante. În sens denotativ, reprezintă actul juridic de a lăsa moștenire bunuri materiale. Are și un sens biblic, făcând trimitere la Vechiul și Noul Testament. În sens conotativ, surprinde ideea fundamentală a poeziei: relația spirituală dintre generații și responsabilitatea urmașilor față de mesajul primit de la strămoși.
Structura poeziei este construită pe o relație de opoziție între două serii lexicale contrastante: cea a urâtului (venin, bube, mucegaiuri, noroi) și cea a frumosului (miere, muguri, covoare însorite). Această opoziție evidențiază ideea centrală a creației argheziene - transfigurarea suferinței și a impurului în frumos.
Reține! Prin această opoziție, Arghezi demonstrează că poezia modernă poate transforma experiențele negative și dureroase în valori estetice de excepție.
În concluzie, "Testament" este o artă poetică modernă prin care Arghezi lasă moștenire generațiilor viitoare întreaga sa creație. Opera sa este rezultatul atât al unei inspirații divine, cât și al efortului creator, demonstrând că poezia autentică se naște din transformarea experienței umane, inclusiv a suferinței, în frumusețe artistică.