Povestea lui Harap-Alb - Trăsături și semnificații
Ion Creangă se numără printre marii clasici ai literaturii române, alături de Mihai Eminescu, I.L. Caragiale și Ioan Slavici. Opera sa „Harap-Alb" aparține genului epic, fiind un basm cult în care personajele poartă valori simbolice și prezintă confruntarea dintre bine și rău. Chiar titlul are o notă ironică asupra protagonistului, sugerând transformarea sa.
Narațiunea este realizată la persoana a III-a, din perspectivă obiectivă, și include personaje cu puteri supranaturale - trăsături tipice basmului cult. Tema centrală este lupta dintre bine și rău sau parcurgerea unui drum inițiatic de către protagonist. Secvențele semnificative includ coborârea în fântână (primirea unei noi identități) și întâlnirea cu Sfânta Duminică (inițierea călătoriei).
Opera aparține curentului romantic, evidențiind prezența fantasticului prin ființe supranaturale. O particularitate interesantă este umanizarea fantasticului - Harap-Alb fiind inițial doar un tânăr obișnuit care luptă pentru propria desăvârșire. Tehnica narativă folosită este cea a înlănțuirii (ordinea cronologică a evenimentelor).
Știai că? Oralitatea limbajului lui Creangă este o trăsătură distinctivă a operei sale, realizată prin dialog viu, exclamații și interogații, folosirea proverbelor și zicătorilor, precum și prin apariția unor cuvinte neașteptate care dau farmec și autenticitate narațiunii.