Caracterizarea lui Ion
Ion, personajul principal, este complex și contradictoriu, evoluând sub influența glasului pământului și al iubirii. Aparține clasei țăranilor săraci, condiție pe care o consideră înjositoare și din care dorește să scape cu orice preț.
Reflectă o mentalitate tradițională în care demnitatea umană depinde de întinderile de pământ deținute. Deși este descris ca isteț, silitor și cuminte, renunță la școală în favoarea obsesiei sale principale: pământul.
Caracterizarea directă este realizată prin vocea naratorului ("deși nătâng, Ion era mândru în haine ca un copil și iubea pământul ca ochii din cap") și prin opiniile personajelor (doamna Herdelea îl descrie drept "un fecior cumsecade", "isteț", "harnic", în timp ce Vasile Baciu îl numește "hoț" și "sărăntoc").
Scenă esențială: Momentul sărutării pământului de către Ion reprezintă punctul culminant al obsesiei sale și dezvăluie întreaga psihologie a personajului, dominat de instinctul posesiunii.