Structura și conflictul poemului
Balada este structurată în două părți distincte. Prima parte, un prolog de patru strofe, prezintă dialogul dintre menestrel și nuntașul fruntaș. A doua parte dezvoltă povestea propriu-zisă dintre Riga Crypto și lapona Enigel, cu mai multe secvențe poetice.
Lumile celor două personaje sunt diametral opuse. Riga Crypto "împărățea peste bureți" într-o lume a umezelii și răcorii, fiind considerat "sterp" și "nărăvaș" de celelalte plante. Lapona Enigel, ființă umană, călătorește "de la iernat, la pășunat" pentru a găsi cunoașterea absolută reprezentată de soare, deși provine din "țări de gheață urgisită".
Întâlnirea dintre cei doi are loc în lumea visului, unde regele ciupercilor încearcă să o ademenească pe Enigel prin trei chemări cu valoare de descântec. Acestea sunt urmate de trei refuzuri, marcând imposibilitatea iubirii dintre ei prin opoziția soare-umbră. Crypto se teme de lumina solară: "de soare,/ Visuri sute, de măcel,/ Mă despart", în timp ce Enigel aspiră spre aceasta: "Mă-nchin la soarele-nțelept".
Refuzul laponei îi este fatal lui Crypto, deoarece descântecul se transformă în blestem. Încercând să-și depășească condiția, regele ciupercilor este pedepsit și transformat în ciupercă otrăvitoare: "Dar soarele, aprins inel,/ Se oglindi adânc în el;(...)/Și sucul dulce înacrește!/Ascunsa-i inimă plesnește".
Idee esențială: Barbu prezintă drama incompatibilității și sacrificiul iubirii în favoarea cunoașterii. Poezia nu vede iubirea ca un miracol, dar nici ca eveniment tragic, ci ca o încercare de a depăși ordinea firească a lumii.