Construcția și simbolistica poemului
Povestea începe cu prezentarea regelui ciupercă, un personaj inadaptat și închis, pe care supușii îl bârfeau cu dispreț. În contrast, lapona Enigel este descrisă cu tandrețe ca o ființă mică și cumințită, plecată din ținuturile arctice în căutare de soare și lumină.
Ca în „Luceafărul", întâlnirea celor doi are loc în visul fetei, dar aici Crypto este cel care rostește chemările ademenitoare. El o invită pe Enigel în lumea sa rece și întunecoasă, îndemnând-o să uite soarele spre care ea aspiră. Simbolurile sunt esențiale pentru înțelegerea poemului: soarele reprezintă viața superioară spirituală, iar umbra și umezeala simbolizează condiția omului obișnuit.
De reținut: Fântâna devine un simbol al aspirației spre cunoaștere, iar Riga Crypto se transformă într-o ciupercă otrăvitoare, asociindu-se cu „mătrăguna", o plantă toxică.
Modernitatea textului este susținută de inversiuni sintactice, epitete metaforice și elemente simbolice exprimate printr-un limbaj care îmbină registrul cult cu cel familiar. Structura dialogică predomină, ceea ce explică folosirea verbelor la persoana I singular, iar prozodia modernă include versuri cu măsuri variabile și rime diverse.