Ion și obsesia pentru pământ
În centrul acțiunii romanului se află Ion, fiul lui Alexandru Pop-Glanetașu, un țăran sărac dar ambițios din satul Pripas de lângă orășelul Armadia. Deși este îndrăgostit de Florica, cea mai frumoasă fată din sat, Ion alege să o seducă pe Ana Baciu, fiica unui om înstărit, motivat exclusiv de dorința de a obține pământurile familiei acesteia.
Pentru Ion, pământul reprezintă simbolul puterii și al statutului social în comunitatea rurală. Tatăl Anei, Vasile Baciu, se opune relației, refuzând să-și dea averea unui țăran sărac. Situația se complică atunci când Ana rămâne însărcinată, iar Ion vede în copilul nenăscut un mijloc de a-și atinge scopul – obținerea pământurilor.
Viața Anei devine un coșmar când tatăl său, aflând despre sarcină, o bate cu cruzime, iar Ion, după căsătorie, își manifestă deschis dezinteresul față de ea și copilul lor, dezvăluind că motivația sa reală a fost doar pământul. Conflictul se intensifică când Vasile Baciu refuză să-i dea zestrea promisă.
💡 Observație: Rebreanu prezintă în acest roman două forțe care determină destinele personajelor: setea de pământ și setea de iubire – prima reprezentând latura materială, cea de-a doua, latura spirituală a existenței umane.