Relația dintre Ghiță și Lică Sămădăul
Relația dintre Ghiță și Lică Sămădăul reprezintă conflictul central al nuvelei și urmărește transformarea treptată a protagonistului. Ghiță este un personaj complex și contradictoriu, sfâșiat între dorința de îmbogățire și aspirația de a rămâne un om cinstit. În contrast, Lică este un personaj secundar realist și static, dominat de un spirit malefic.
Inițial, Ghiță este prezentat ca un soț și tată iubitor, un cizmar harnic și cumsecade care locuiește într-un sat sărac alături de Ana, copilul lor și soacra sa. Dorința de a-și îmbunătăți situația financiară îl determină să arendeze cârciuma de la Moara cu noroc, cu scopul de a strânge suficienți bani pentru a-și deschide un atelier.
Lică Sămădăul este portretizat ca un porcar cu statut social superior, evidențiat prin ținuta sa vestimentară elegantă - „cămașă subțire și albă ca floricelele, pieptar cu bani de argint". El este descris ca „un om cu stare care poate să plătească grăsunii pierduți ori pe cei furați", sugerând astfel implicarea sa în afaceri necinstite.
De reținut! Transformarea morală a lui Ghiță este direct proporțională cu influența pe care Lică o exercită asupra sa, ilustrând tema centrală a nuvelei - degradarea morală cauzată de lăcomie.
Apariția lui Lică declanșează decăderea morală a lui Ghiță, care din om ospitalier, comunicativ și afectuos devine mohorât, violent și fricos. Aceste transformări evidențiază traiectoria personajului de la o ființă morală la una coruptă de dorința de câștig material.