Dinamica relației dintre Harap-Alb și Spân
Relația dintre eroul central și Spân este fundamentală pentru înțelegerea basmului. Spânul, personaj negativ și secundar, joacă paradoxal rolul unui preceptor pentru tânărul nematurizat. În timp ce antagonistul are un caracter deja format, dominat de răutate, Harap-Alb este un tânăr aflat în formare.
Comportamentul Spânului evoluează în două etape distincte. Inițial, prin viclenie și lingușire, îl convinge pe fiul craiului să-l însoțească, determinându-l să încalce sfatul părintesc. După momentul fântânii, când îl păcălește pe erou, atitudinea sa se transformă radical - devine autoritar și poruncitor, dezvăluindu-și adevărata natură.
Orgoliul de stăpân îl împinge să-i impună lui Harap-Alb probe din ce în ce mai dificile. Fără să-și dea seama, Spânul devine instrumentul maturizării eroului, contribuind involuntar la formarea personalității acestuia.
Reflecție! Spânul simbolizează experiențele negative din viața fiecăruia - deși neplăcute sau chiar dramatice, acestea contribuie esențial la maturizarea noastră.
Un episod definitoriu este cel al fântânii, când Spânul profită de naivitatea tânărului, îl convinge să coboare în fântână, apoi îl amenință că-l va lăsa acolo dacă nu acceptă schimbul de roluri. Acest moment marchează punctul de cotitură în dezvoltarea personajului principal.