Probele și relația dintre Harap-Alb și Spân
Spânul îl supune pe Harap-Alb unor probe dificile după ce îi fură identitatea în episodul fântânii, unde îl forțează să îi jure credință veșnică. Aceste încercări (aducerea salăților din grădina Ursului, obținerea pielii cerbului și a pietrelor prețioase, aducerea fetei Împăratului Roș) dezvăluie caracterul complex al Spânului și reprezintă episoade semnificative în dezvoltarea narațiunii.
Relația dintre cele două personaje este una de opoziție clară: Harap-Alb este protagonistul reprezentând forțele binelui, caracterizat prin inocență și bunătate, în timp ce Spânul este antagonistul, reprezentant al forțelor răului, definit prin viclenie. Inițial, relația lor este una de subordonare, Harap-Alb fiind sluga Spânului.
Momentul culminant se petrece când fata Împăratului Roș îl demască pe Spân, iar acesta, furios, îl decapitează pe Harap-Alb. Totuși, prințesa îl readuce la viață folosind elemente magice (apă vie, apă moartă, smicele de măr), restabilind astfel echilibrul și ilustrând victoria binelui asupra răului.
Sfat util! În analiza relației dintre cele două personaje, urmărește contrastele fundamentale: bine-rău, om de onoare-ticălos, origine nobilă-slugă, cinstit-mincinos. Acestea sunt esențiale pentru a înțelege mesajul moral al basmului.