Caracteristicile basmului cult la Ion Creangă
"Povestea lui Harap-Alb" reprezintă un exemplu perfect de basm cult în literatura română. Titlul este deja sugestiv - "Harap" înseamnă sclav, iar "Alb" sugerează puritatea, anunțând astfel transformarea interioară a personajului principal.
Elementele magice, specifice basmelor, sunt prezente din abundență de la calul năzdrăvan care îl ajută pe erou, la obiectele fermecate precum apa vie și apa moartă. Figurile supranaturale precum Spanul și Sfânta Duminică intervin în mod decisiv în parcursul eroului, fie pentru a-l provoca, fie pentru a-l ghida.
Personajele din acest basm depășesc tiparele obișnuite. Harap-Alb nu este perfect de la început, ci evoluează treptat. Inițial naiv și ușor de păcălit de către Span, el învață din experiențe și, cu ajutorul celor din jur, reușește să treacă peste toate obstacolele.
Știai că? Deși urmează structura clasică a basmelor populare (plecarea eroului, încercările prin care trece, victoria finală), Ion Creangă adaugă un plus de farmec prin limbajul plin de umor și expresii populare autentice.
În concluzie, ceea ce face din "Povestea lui Harap-Alb" un basm cult este felul în care Creangă transformă motivele tradiționale într-o operă literară complexă, cu personaje bine conturate și un univers magic captivant.