Structura și elementele specifice basmului
Structura narativă a basmului urmează un tipar tradițional: pornește de la o situație inițială stabilă, continuă cu un episod care perturbă echilibrul, urmează probele la care este supus eroul, ajunge la un moment de maximă intensitate, iar în final binele triumfă și este răsplătit corespunzător.
Creangă folosește formule stereotipe specifice basmului: formula inițială („Amu cică era odată...") și formula finală „Și−aținutveseliaaniı^ntregi,șiacummaițineı^nca˘." care marchează trecerea între lumea reală și cea fabuloasă. Timpul și spațiul sunt nedeterminate, specifice basmului „Eraodata˘ı^ntr−oțara˘".
Din punct de vedere narativ, acțiunea este relatată la persoana a III-a, de către un narator omniscient care cunoaște toate gândurile și intențiile personajelor. Această perspectivă oferă cititorului o imagine completă asupra evenimentelor.
💡 Observă cum Creangă reușește să îmbine perfect elementele tradiționale ale basmului cu un stil realist și plin de umor, creând personaje memorabile!
Personajele basmului sunt diverse: unele realiste (craiul, fiii săi, Împăratul Verde, Spânul), altele fabuloase (calul năzdrăvan, crăiasa albinelor și a furnicilor) sau mixte (Sfânta Duminică, fata Împăratului Roș). Apar și personaje cu o singură trăsătură dominantă precum Flămânzilă, Ochilă sau Setilă, care îl ajută pe protagonist în aventura sa.
Eroul, Harap-Alb, este construit pe o schemă realistă, având calități umane excepționale, dar nu supranaturale. La început este naiv și bun, dar pe parcursul călătoriei dobândește curaj, onestitate și destoinicie, calități care îl pregătesc pentru a deveni împărat.