Statutul moral și relația personajelor principale
Statutul moral al protagonistului evoluează pe parcursul narațiunii, trecând de la naivitate și impulsivitate la înțelepciune și maturitate. La început, neascultarea sfatului părintesc și încrederea acordată Spânului demonstrează lipsa sa de experiență și incapacitatea de a distinge adevărul de minciună.
Pe măsură ce acțiunea avansează, calitățile eroului ies în evidență: bunătate sufletească, curaj, demnitate, altruism și încredere în sine. Aceste trăsături îl definesc ca forță a binelui în poveste.
Personajul negativ, Spânul, apare încă de la începutul textului ca o întrupare a vicleniei. El reprezintă antagonistul dominant care, prin înșelăciune, își impune autoritatea asupra protagonistului. Spânul se remarcă prin viclenie și răutate, fiind considerat "răul necesar" pentru maturizarea eroului.
Moment cheie! Relația dintre cele două personaje se conturează în secvența coborârii în fântână, când Spânul varsă apa din ploscă și îl trimite pe erou să caute apă, prinzându-l astfel în capcană.