Caracterizarea și semnificația personajului
Modalitățile de caracterizare folosite de Creangă sunt atât directe, cât și indirecte. Caracterizarea directă vine de la narator, care îl descrie pe protagonist drept "boboc în felul său la trebi de-acestea", și de la Sfânta Duminică, care îl consideră "mai fricos decât o muiere". Gesturile, faptele și atitudinile personajului devin mijloace indirecte de caracterizare, demonstrând evoluția sa.
Personajul trăiește o permanentă luptă interioară între cele două ipostaze ale sale cea de neinițiat și cea de ființă inițiată. Această evoluție este marcată de pierderea condiției privilegiate de fiu de crai și acceptarea temporară a statutului de slugă "De azi înainte, eu o să fiu în locul tău, nepotul împăratului despre care ai vorbit, iar tu - sluga mea."
Harap-Alb rămâne reprezentativ pentru galeria tipologică a personajelor din basmele culte, fiind un personaj complex care evoluează pe parcursul narațiunii. Transformarea sa din tânăr naiv în erou matur ilustrează mesajul operei - valoarea omului nu stă în hainele sale sau în poziția socială, ci în caracterul său.
Important! Traseul inițiatic al lui Harap-Alb demonstrează că maturizarea vine prin încercări și că adevăratul erou nu este cel care are puteri supranaturale, ci cel care învață să își depășească limitele cu ajutorul celorlalți.