Elemente de construcție a subiectului
Basmul prezintă obiecte miraculoase precum tava cu jăratec, cele trei smicele, apa vie și apa moartă, dar și numere magice - trei (trei fii, trei fete) și șase, care simbolizează totalitatea.
Perspectiva narativă este la persoana a III-a, cu un narator omniscient care uneori devine subiectiv prin comentarii. Participarea afectivă a naratorului se observă prin dativul etic „șiodata˘miți−lı^nșfaca˘", iar vocea narativă se adresează direct cititorilor.
Timpul și spațiul basmului sunt vagi, specifice universului fabulos. Timpul neprecizat plasează întâmplările în atemporalitate, iar spațiul este vast, acțiunea desfășurându-se atât în locuri reale (curtea craiului), cât și în spații fantastice (grădina ursului, pădurea cerbului).
Reține! Compoziția basmului se structurează în jurul a două motive ordonatoare: călătoria inițiatică a eroului și probele depășite de acesta.
Incipitul marchează intrarea în fabulos prin formula tradițională, iar finalul sugerează ieșirea din lumea fabuloasă, prezentând nunta lui Harap-Alb cu fata împăratului Roș - o sărbătoare la care participă personaje cosmice (soarele, luna) și personaje regale.
Acțiunea se desfășoară linear, organizată într-un tipar consacrat: situație inițială de echilibru, eveniment perturbator, trecerea probelor, refacerea echilibrului și răsplata eroului.