Trăsături și structura basmului
Basmul lui Creangă prezintă o structură clasică, dar cu elemente originale. Personajele îndeplinesc funcții clare: protagonist, antagonist, ajutoare și donatori. Clișeele compoziționale sunt adaptate în mod creativ - formula inițială „Amu cică era odată" sugerează o poveste auzită, creând o tensiune între real și fabulos.
Titlul „Harap-Alb" reflectă condiția duală a protagonistului: rob (Harap) cu origine nobilă (Alb). Subiectul urmărește drumul de maturizare al fiului de crai, structurat în trei etape esențiale: pregătirea de drum (când este numit „naivul"), parcurgerea drumului inițiatic ca^nddevineHarap−Alb și răsplata finală (când ajunge împărat).
⚠️ Punct cheie: Motivele narative precum superioritatea mezinului, călătoria, supunerea prin vicleșug, muncile și căsătoria sunt elemente tradiționale de basm, dar Creangă le oferă profunzime psihologică și dimensiune realistă.
Prima secvență relevantă este proba tatălui îmbrăcat în blană de urs. Mezinul, ajutat de o bătrână cerșetoare, cere hainele, armele și calul din tinerețe al tatălui său. Calul se dovedește a fi unul fabulos, care nu se sperie la vederea ursului. Înainte de plecare, tatăl îl sfătuiește să stea departe de omul spân și de omul roș.
A doua scenă importantă este supunerea prin vicleșug, când mezinul, rătăcit în pădure, îl întâlnește pe spân. Acesta îl păcălește să coboare într-o fântână, îl închide acolo și îl obligă să-i dezvăluie identitatea. Din acest moment, fiul craiului devine Harap-Alb, pierzându-și temporar identitatea și drepturile.