Caracteristicile nuvelei "Moara cu noroc"
"Moara cu noroc" este o nuvelă realistă publicată în volumul de debut al lui Slavici, "Novele din popor" (1881). Opera reprezintă o pledoarie pentru echilibrul moral și stăpânirea de sine, reflectând viziunea autorului asupra lumii satului transilvănean.
Ca specie epică în proză, nuvela are o construcție riguroasă și un conflict concentrat, urmărind evoluția personajului principal, puternic individualizat. G. Călinescu o caracterizează drept "nuvelă scurtă cu subiect de roman", evidențiind bogăția psihologică într-o formă condensată.
Titlul este ironic - cârciuma numită "Moara cu noroc" devine, de fapt, o "moară cu ghinion", deoarece câștigurile obținute aici ascund nelegiuiri și crime. Perspectiva narativă este obiectivă, la persoana a III-a, printr-un narator omniscient.
Notă importantă: Conflictul central este unul moral-psihologic: protagonistul Ghiță oscilează între dorința de a rămâne cinstit și tentația de a se îmbogăți prin mijloace necinstite alături de Lica Sămădăul.