Deznodământul tragic și semnificațiile operei
Punctul culminant al nuvelei îl reprezintă momentul în care Ghiță, complet degradat moral, își folosește soția ca momeală pentru Lică. În timp ce el pleacă să-l denunțe pe Sămădău jandarmului Pintea, Ana, dezgustată de laşitatea soțului, i se dăruiește lui Lică. La întoarcere, Ghiță o ucide pe Ana, fiind apoi omorât de Răuț, omul de încredere al lui Lică.
Titlul nuvelei are un caracter ironic, "norocul" promis de moară fiind de fapt o capcană fatală. În sens denotativ, moara macină grâul, iar în sens conotativ, macină destinul personajelor, conducându-le spre pieire.
Stilul lui Slavici este caracteristic prozei realiste - sobru, concis, fără podoabe stilistice inutile. Limbajul valorifică registrul regional ardelenesc și oralitatea, contribuind la autenticitatea narațiunii.
Important! Opera se încheie într-un mod dramatic: moara arde în urma unui incendiu provocat de oamenii lui Lică, iar Sămădăul se sinucide pentru a nu fi prins de jandarmi - un final care demonstrează că răul este pedepsit, conform viziunii moralizatoare a autorului.
"Moara cu noroc" rămâne o profundă meditație asupra naturii umane, demonstrând cum lăcomia și dorința de îmbogățire pot distruge sufletul și familia. Slavici construiește personaje prinse între iubire și ură, sacru și profan, ale căror alegeri greșite duc inevitabil la prăbușire.