Caracterizarea lui Ion și conflictele romanului
La începutul romanului, Ion este prezentat ca fiind harnic, inteligent și ambițios, dorind să-și depășească condiția socială. După seducerea Anei, aceste calități se transformă în defecte - devine viclean, prefăcut și egoist. Aspectul său fizic (ochii negri, părul negru) subliniază prezența sa puternică în comunitatea rurală.
Romanul este centrat pe tensiunile sociale dintre țărani și cei înstăriți. Conflictul principal este cel dintre Ion și Vasile Baciu, tatăl bogat al Anei. Deoarece Ion este sărac, deși harnic, el urmărește să-și depășească condiția prin căsătoria cu Ana, pe care nu o iubește. Vasile Baciu intuiește planul lui Ion, recunoscând în el propriul traseu existențial - și el s-a căsătorit fără dragoste, dar prin muncă și determinare a sporit averea familiei.
Pe lângă conflictele sociale, Ion trăiește și un conflict interior puternic între dorința de pământ și iubirea pentru Florica. Această luptă interioară îl transformă și-i determină acțiunile tragice, oferind profunzime psihologică personajului.
Important! Rebreanu construiește în Ion un personaj complex, care evoluează de la statutul de victimă a nedreptății sociale la cel de victimă a propriei sale ambiții.