Ion - Liviu Rebreanu
Romanul "Ion" se remarcă prin complexitatea acțiunii și personajelor, fiind încadrat în tipologia romanului realist obiectiv. Curentul realist se manifestă prin tematica socială abordată, obiectivitatea naratorului, construirea personajelor în relație cu mediul, tehnica detaliului și stilul sobru folosit de autor.
Structura romanului este simetrică, cu două părți sugestive "Glasul pământului" și "Glasul iubirii", totalizând 13 capitole. Acțiunea debutează duminica, la hora din Pripas, unde Ion o invită pe Ana la dans, deși o place pe Florica. Conflictul central se dezvoltă în jurul luptei pentru pământ Ion/VasileBaciu, dublat de conflictul interior al protagonistului pa˘ma^nt/iubire.
⚡ Știai că? Rebreanu a utilizat tehnica planurilor paralele și cea a contrapunctului pentru a crea o imagine complexă a societății rurale, prezentând simultan lumea țăranilor și cea a intelectualității satului.
Rebreanu construiește personaje realiste, reprezentative pentru diferite categorii sociale. Ion, personajul principal, simbolizează țăranul sărac, obsedat de avere, în timp ce Ana și Florica reprezintă cele două alternative ale protagonistului averea și iubirea. Stilul "cenușiu", neutru și impersonal, precum și folosirea limbajului regional conferă autenticitate narațiunii.
Relația țăranului cu pământul este prezentată în trei ipostaze simbolice pentru copil, pământul este mamă; pentru bărbat, este iubită; iar pentru omul cu destin tragic, pământul devine o forță copleșitoare. Apreciat la apariție de E. Lovinescu drept "cea mai puternică creație obiectivă a literaturii române", romanul "Ion" rămâne o capodoperă a literaturii realiste interbelice.