"Fântâna dintre plopi" - Caracteristici și încadrare
"Fântâna dintre plopi" face parte din capodopera sadoveniană "Hanu-Ancuței" (1928), volum ce marchează trecerea autorului de la realismul sentimentalist la configurarea unei lumi arhaice, spiritualizate. Sadoveanu folosește tehnica povestirii în ramă, inspirată din opere universale precum "Decameronul" sau "1001 de nopți", creând un adevărat turnir narativ între cele nouă personaje poposite la han.
Povestirea îmbină elemente realiste și romantice. Din realismul literar reținem acțiunea plasată concret în timp și spațiu, atmosfera veridică și autentică creată prin detaliile decorului și limbaj. Spațiul este fixat la "Hanu-Ancuței", "care nu era han, era cetate", un loc cunoscut încă din vremurile "celeilalte Ancuțe". Timpul real apare în expresii precum "a doua zi dimineață", "asară" sau "pe-aceste meleaguri".
Din romantism se păstrează simbolurile și construcția personajului legendar. Marga este un erou romantic excepțional, cu calități remarcabile, care își decide singură destinul. Ea devine un mentor pentru Neculai, învățându-l valoarea iubirii necondiţionate și transformându-se într-un personaj de legendă, desprins parcă din altă lume.
💡 Povestirea este o specie a genului epic cu un singur fir narativ, centrată pe un eveniment cu valoare de experiență existențială, relatat la trecut și la persoana I.