Criza geloziei și experiența războiului
Excursia de la Odobești reprezintă o scenă semnificativă în caracterizarea lui Ștefan. Pe parcursul acesteia, Ela manifestă o apropiere neobișnuită față de Domnul G., alegând să se așeze lângă acesta la masă. Tânărul analizează reacțiile familiare ale soției și își disimulează gelozia printr-o veselie exagerată, suferința sa atingând proporții monumentale.
Experiența războiului devine definitivă pentru Ștefan, care alege să se înroleze din dorința de a evada din lumea pragmatică și din eșecul căsniciei sale, dar și din dorința de a se confrunta cu moartea. În jurnalul de campanie, războiul este prezentat ca fiind grotesc și absurd, însă personajul conștientizează că solidaritatea umană este mai importantă decât drama iubirii eșuate.
Capitolul "Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu" reprezintă o secvență importantă care conturează o adevărată psihologie a groazei. După ce este rănit și spitalizat, Gheorghidiu se întoarce la București, dar se simte complet detașat de tot ce-l legase de Ela, privind-o acum cu indiferență.
💡 În final, Ștefan decide să o părăsească pe Ela, lăsându-i casa cu toate lucrurile de preț, dar mai ales "trecutul", într-o încercare de a depăși experiența chinuitoare a geloziei și de a-și reconstrui viața.