Teme principale: iubirea și războiul
Romanul surprinde două experiențe fundamentale: iubirea și războiul, relevate în două secvențe importante. Prima apare în capitolul "Diagonalele unui testament", unde Gheorghidiu relatează: "Eram însurat de doi ani și jumătate, eram student la Universitate și bănuiam că mă înșală". Studentul la Filosofie se căsătorește din dragoste cu Ela, studentă la Litere, o tânără orfană crescută de o mătușă. Iubirea lui Ștefan se naște din admirație, din duioșie și mai ales din orgoliu, fiindcă Ela era cea mai populară din Universitate.
A doua secvență, esențială pentru tema războiului, apare în capitolul "Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu". Aici, războiul este prezentat ca o imagine apocaliptică. Viața combatanților ține de hazard, iar eroismul este înlocuit cu spaima de moarte. Omul păstrează doar instinctul de supraviețuire și automatismul, după cum remarcă însuși protagonistul: "nu mai e nimic omenesc în noi".
Protagonistul romanului, Ștefan Gheorghidiu, este în același timp narator autodiegetic. Prin el, Camil Petrescu introduce în literatura română un nou tip de personaj - intelectualul inadaptat, aflat într-o călătorie de căutare a sinelui.
Reflectează! Cum reușește autorul să îmbine cele două experiențe fundamentale - iubirea și războiul - pentru a evidenția transformarea interioară a personajului?