Structura și semnificațiile textului
Compozițional, opera este construită din două părți principale, folosind tehnica povestirii în ramă. Rama textului prezintă atmosfera calmă de la sfârșitul unei nunți, unde menestrelul este chemat să spună un ultim cântec. Invocarea de trei ori a povestitorului creează o dimensiune fabuloasă și sugerează că acesta trebuie să intre într-o stare specială pentru a spune povestea "stins și încetinel".
Povestea propriu-zisă urmărește descrierea celor două personaje-simbol, întâlnirea lor, dialogul (chemările rigăi și răspunsurile laponei) și deznodământul tragic. Prin plasarea personajelor în regnuri diferite, poetul ilustrează două ipostaze umane incompatibile. Regele Crypto trăiește în lumea umbrei și, deși are o poziție superioară în lumea sa, este stigmatizat pentru că nu înflorește – simbolizând refuzul cunoașterii și al maturizării.
💡 Motivul visului apare ca element romantic esențial - întâlnirea celor doi are loc într-un cadru oniric, în visul fetei, ceea ce amintește de poemul eminescian "Luceafărul".
Lapona Enigel, venind din "țări de gheață", călătorește spre lumină, simbolizând drumul sufletului spre cunoaștere spirituală. Conflictul central al poemului stă în aspirațiile diferite ale personajelor: Enigel tinde spre cunoaștere spirituală, în timp ce Crypto își dorește o iubire simplă, senzorială – o altă dimensiune a incompatibilității lor existențiale.