Modernismul și opera lui Ion Barbu
Modernismul reprezintă o mișcare literară interbelică ce se opune tradiționalismului, promovând inovația și sincronizarea literaturii române cu cea occidentală. E. Lovinescu, prin revista și cenaclul „Sburătorul", a impus noi direcții de creație și tehnici moderne, susținând scriitori precum Ion Barbu.
Ion Barbu (pseudonimul lui Dan Barbilian), poet și matematician, cultivă un discurs liric ermetic, caracterizat prin metaforizare densă și limbaj abstract. În planul poetic modernist, el valorifică concepte matematice precum „cercul", „dreapta" sau „roata", creând o poezie intelectualizată.
„Riga Crypto și lapona Enigel" este un poem de cunoaștere alegorică pe care Barbu însuși îl numește „Luceafăr întors", deoarece ipostazele simbolice au roluri inversate: instanța feminină reprezintă omul superior, iar cea masculină devine expresie a omului comun.
Atenție! În opera barbiană, titlul amintește de mari povești de dragoste din literatura universală, dar membrii cuplului sunt antagonici, făcând parte din regnuri diferite, trăind astfel o iubire imposibilă.
Din punct de vedere structural și compozițional, poezia este construită din două părți, formula compozițională fiind aceea a „povestirii în ramă". Asemenea „Luceafărului" eminescian, balada presupune interferența celor trei genuri literare: epic, liric și dramatic, structura narativă devenind suport pentru idei filozofice.