Structura narativă și arta lui Creangă
Construcția subiectului urmează o schemă simplă doi frați, craiul și Verde-Împărat, conduc fiecare câte o împărăție la capete opuse ale lumii. Verde-Împărat, neavând moștenitori, îi cere fratelui să-i trimită un fiu pentru a-i lua locul. Mezinul, trecând cu succes proba curajului, pornește spre ținuturile unchiului său. După numeroase peripeții și probe depășite cu ajutorul unor personaje supranaturale, eroul își atinge scopul, devenind împărat și căsătorindu-se cu fata de care s-a îndrăgostit.
Arta narativă a lui Ion Creangă se distinge prin oralitatea stilului, care creează impresia unei adresări directe către un public larg. Autorul folosește în mod original limbajul popular, presărat cu regionalisme, expresii populare și proverbe. Umorul inconfundabil al scriitorului înglobează diverse forme, de la ironie fină până la tratarea comică a situațiilor dramatice.
Ion Creangă reușește să transforme basmul popular într-o operă cultă prin umanizarea fantasticului. El păstrează elementele tipice basmului tradițional, dar le îmbogățește cu o perspectivă narativă originală, un limbaj savuros și personaje memorabile.
💡 Deși respectă schema basmului popular, Creangă transformă "Povestea lui Harap-Alb" într-o operă cultă prin stilul său inconfundabil, personajele complexe și modul în care umanizează elementele fantastice.
Prin această capodoperă, Ion Creangă demonstrează că poate îmbina cu măiestrie tradiția folclorică cu tehnicile literaturii culte, oferind cititorilor o experiență narativă unică, plină de farmec și înțelepciune populară.