Structura și semnificațiile basmului
Acțiunea se desfășoară conform schemei epice tradiționale a basmului. Echilibrul inițial este perturbat de scrisoarea împăratului Verde, care are nevoie de un urmaș la tron. După eșecul fraților săi, mezinul primește ajutorul Sfintei Duminici, care îi oferă calul și armele tatălui său. Deși inițial le respinge din lipsă de răbdare, în final le acceptă.
Harap-Alb primește sfaturi de la tatăl său să se ferească de "omul Roș" și de "omul Spân", dar încalcă această poruncă și cade în capcana Spânului. Ajuns la curtea împăratului Verde, trece prin trei probe dificile: aducerea salăților din Grădina Ursului, prinderea cerbului fermecat și aducerea fetei împăratului Roș. Reușește să treacă aceste încercări cu ajutorul prietenilor săi și al ființelor recunoscătoare.
Finalul basmului are o funcție moralizatoare, restabilind echilibrul și dreptatea, dar și sugerând ieșirea din spațiul ficțional prin referirea la discrepanța socială: "Iar pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă."
"Povestea lui Harap-Alb" se remarcă prin umanizarea fantasticului și individualizarea personajelor. Prin acest basm, Ion Creangă pune în evidență idealurile de dreptate, adevăr și cinste, oferind cititorilor o călătorie inițiatică memorabilă.
Important pentru examen! Povestea lui Harap-Alb ilustrează perfect diferențele dintre basmul cult și cel popular: complexitatea psihologică a personajelor, formulele adaptate și particularizate, precum și dimensiunea moralizatoare a finalului.