Etapele inițierii și conflictul
Proba podului reprezintă prima scenă semnificativă pentru tema basmului. Deghizat în urs, craiul testează curajul mezinului și potențialul său de a reînnoi tradiția eroică a familiei. Sfatul de "a se feri de omul roș și mai ales de cel spân" devine esențial pentru călătoria sa.
Coborârea în fântână marchează începutul adevăratei inițieri. Acest simbol ambivalent al vieții și morții reprezintă momentul în care protagonistul, "boboc în felul său", cade în capcana Spânului. Schimbarea identității și numele oximoronic Harap−Alb oglindesc contrastul dintre aparență și esență, marcând începutul transformării sale.
Conflictul principal al basmului se construiește într-o viziune realistă a luptei dintre bine și rău. Spre deosebire de basmul popular, răul este întruchipat de o ființă umană (Spânul), nu de personaje cu puteri supranaturale. Interesant este că forțele răului nu sunt învinse prin luptă directă de către protagonist, ci de adjuvanții săi (calul, cei cinci "monștri simpatici", albinele și furnicile).
Structură specială: Relația incipit-final evidențiază trecerea dintre real și ireal, cu formule specifice dar inovatoare - intrarea se face "ex abrupto" iar formula finală conține o reflecție umoristică despre soarta scriitorului.
"Povestea lui Harap-Alb" rămâne astfel un basm cult autentic și inimitabil, care prezintă o viziune fabuloasă asupra realității, dar apropiată acesteia, reflectând perfect viziunea lui Creangă asupra lumii. Prin această operă complexă, Creangă a consacrat definitiv specia basmului cult în literatura română.