Arta poetică argheziană
În "Testament", Tudor Arghezi se prezintă ca un adevărat meșteșugar al cuvintelor, transformând poezia într-o formă de meșteșug artistic. Creația sa stă sub dubla influență a inspirației divine și a trudei poetice, reflectând complexitatea actului creator.
Estetica urâtului reprezintă elementul-cheie de modernitate pe care Arghezi îl aduce în literatura română. Alături de aceasta, poetul inovează prin asocieri lexicale surprinzătoare, fantezie metaforică bogată, materialitatea imaginilor și inovații prozodice. Arta devine astfel o cale de purificare spirituală, având o funcție cathartică.
Știai că? Deși este un poet modern, Arghezi păstrează și elemente tradiționale în "Testament", cum ar fi legătura cu strămoșii și responsabilitatea față de generațiile viitoare.
Poezia "Testament" se impune ca un manifest literar reprezentativ pentru perioada interbelică, exprimând viziunea argheziană despre originile creației și despre relația specială dintre autor și cititor. Criticul Nicolae Manolescu îl numește pe Arghezi un "poet-orchestră", evidențiind capacitatea sa unică de a folosi toate registrele poetice într-o literatură dominată de "poeți monocorzi".