Semnificațiile și personajele romanului
Scena secerișului reprezintă un moment esențial care descrie în detaliu datinile și ritualurile satului tradițional. Această secvență are valoare de monografie etnografică, prezentând reguli precise, precum desemnarea celui mai vrednic copil pentru începerea recoltei, în timp ce femeile se ocupă de pregătirea hranei.
Finalul primului volum aduce evenimente dramatice: Paraschiv și Nilă fug la București luând cu ei bunurile de valoare, lăsând familia în dificultate. Moromete reușește să depășească situația vânzând un lot de pământ pentru a-și achita datoriile și pentru a asigura educația lui Niculae.
În volumul al doilea, comportamentul lui Moromete se schimbă dramatic, fiind marcat de sentimentul vinovăției și de însingurare. Personajul principal stăpânește perfect tehnica disimulării și folosește o ironie ascuțită în relațiile cu ceilalți.
Stilistic, romanul se remarcă prin limbajul narativ lent, atenția la detalii și expresivitatea verbelor. Țăranii sunt prezentați ca personaje independente în gândire și acțiune, având capacitatea de a reflecta asupra propriei condiții.
Important! Alexandru Piru sublinia că prin "Moromeții", Marin Preda demonstrează că țărănimea nu este condusă doar de instinct, ci este capabilă de reacții sufletești neașteptate, oferind astfel o nouă perspectivă asupra lumii rurale românești.