Planurile narative și conflictele
Romanul se dezvoltă pe două planuri narative distincte. Primul urmărește destinul lui Ion, fiul lui Alexandru Glanetașu, un tânăr ambițios care, deși îndrăgostit de frumoasa dar săraca Florica, o seduce pe Ana, fiica bogatului Vasile Baciu, pentru a-i obține pământul. După căsătorie și nașterea fiului lor, Ana se sinucide realizând că a fost folosită. Ion, rămas văduv, încearcă să o recucerească pe Florica, dar este ucis de soțul acesteia, George Bulbuc.
Al doilea plan narativ prezintă viața intelectualilor satului: familia învățătorului Herdelea, preotul Belciug, doctorul Ungureanu și dilemele lor într-o societate aflată sub stăpânire austro-ungară.
Conflictele din roman sunt multiple și complexe. Cele interioare se manifestă în conștiința lui Ion, sfâșiat între iubirea pentru Florica și dorința de pământ. Conflictele exterioare apar între țăranii înstăriți și cei săraci Ion−VasileBaciu;Ion−GeorgeBulbuc, între intelectuali familiaHerdelea−preotulBelciug și între comunitatea română și autoritățile străine.
Reține! Modurile de expunere (narațiunea obiectivă, descrierea, dialogul) contribuie la crearea autenticității și veridicității operei, susținând caracterul său realist.