Caracteristicile realiste și geneza romanului
„Ion" este un roman realist-obiectiv ce prezintă cu autenticitate viața țăranului ardelean. Realismul operei se manifestă prin tematica socială, caracterul monografic și prin obiectivitatea perspectivei narative. Rebreanu construiește personaje veridice și folosește tehnica detaliului semnificativ pentru a crea o lume ficțională convingătoare.
Geneza romanului este legată de trei evenimente reale care l-au inspirat pe autor. Prima scenă a fost gestul unui țăran care a îngenuncheat și a sărutat pământul, a doua - povestea Rodovicăi, fata unui boier pedepsită pentru relația cu un flăcău sărac, iar a treia - conversația autorului cu un țăran care își mărturisea nevoia aprigă de pământ. Din aceste fragmente de realitate, Rebreanu a țesut o narațiune densă și complexă.
Acțiunea se desfășoară la începutul secolului XX, într-un sat transilvănean aflat sub stăpânire austro-ungară. Perspectiva narativă este obiectivă, naratorul fiind omniscient și omniprezent, capabil să pătrundă atât în planul exterior al acțiunilor, cât și în planul interior al gândurilor personajelor: „Nu-i fusese dragă Ana, nici acum nu-și dădea seama bine dacă i-e dragă. Iubise pe Florica și de câte ori o vedea sau își amintea de ea, simțea că tot o mai iubește."
💡 Tema centrală a romanului este condiția țăranului raportată la problema pământului. În societatea rurală transilvăneană de la acea vreme, pământul nu era doar un mijloc de subzistență, ci și un criteriu de validare socială.