Tehnici de caracterizare și conflicte
În descrierea lui Ion, Rebreanu folosește tehnica pluriperspectivismului, prezentând personajul prin ochii celorlalți. Domnul Herdelea îl vede ca pe un "băiat cumsecade, harnic, istețț", în timp ce Belciug pune accent pe latura negativă: "ești un bătăuș și un om de nimic". Prin fapte, gesturi și limbaj, i se reliefează agresivitatea și impulsivitatea, cum se întâmplă când reacționează violent la jignirile lui Vasile Baciu: "îi clocotea sângele și parcă aștepta înadins să-l atingă barem cu un deget ca să-l poată apoi sfărâma în bucățele".
Conflictul central al romanului este lupta pentru pământ în satul tradițional, unde statutul social depinde de avere. Drama lui Ion este cea a țăranului nemulțumit de condiția sa, care nu poate însemna nimic în ordinea socială fără bogăție. Conflictul exterior se manifestă între Ion și Vasile Baciu pentru posesia pământurilor, Ana fiind doar un pretext al confruntării.
Adevărata dimensiune a dramei o reprezintă însă conflictul interior al protagonistului, între "glasul pământului" și "glasul iubirii". Tensiunea atinge punctul culminant când Ion alege definitiv să urmeze glasul pământului, decizie care îl va conduce spre sfârșit tragic.
Reține! Conflictul interior al lui Ion reflectă o problemă universală: alegerea între bunurile materiale și valorile sufletești, între dorința de îmbogățire și iubirea adevărată.