Conjuncția și tipurile sale
Conjuncția este o parte de vorbire neflexibilă care leagă în propoziție părți de vorbire de același fel, iar în frază, propoziții de același fel sau diferite. Aceste mici cuvinte sunt esențiale pentru a exprima relațiile dintre idei!
Conjuncțiile pot fi simple formatedintr−unsingurcuva^nt precum: și, sau, însă, ci; sau compuse (formate din mai multe cuvinte) ca: ca să, precum și. În funcție de rolul lor, conjuncțiile se împart în coordonatoare și subordonatoare.
Conjuncțiile coordonatoare leagă părți de propoziție sau propoziții de același fel. Ele se clasifică în:
- Copulative: și, nici, precum, precum și
- Disjunctive: sau, fie, ori
- Adversative: dar, iar, însă, ci (înaintea acestora se pune întotdeauna virgulă)
- Conclusive: deci, așadar, prin urmare, în concluzie (înaintea lui deci nu punem virgulă, dar înaintea lui așadar se pune virgulă)
Reține! Conjuncțiile subordonatoare leagă două propoziții din care una este subordonată celeilalte: ca, să, deoarece, fiindcă. Acestea sunt esențiale pentru a crea fraze complexe cu idei principale și secundare.