Totalitarismul secolului XX
Două forme majore de totalitarism au marcat secolul XX: comunismul (extrema stânga) și fascismul cu varianta sa germană, nazismul (extrema dreaptă). Ambele au provocat suferințe imense și au subminat democrația.
Comunismul a apărut pentru prima dată în Rusia, unde Lenin și bolșevicii au preluat puterea în 1917. După războiul civil (1918-1921), s-a format URSS în 1922, iar la moartea lui Lenin în 1924, conducerea a fost preluată de Stalin. Ideologia comunistă s-a bazat pe dictatura proletariatului și naționalizarea mijloacelor de producție.
După Al Doilea Război Mondial, URSS a impus regimuri comuniste în Europa Centrală și de Est. Revoltele antisovietice din RDG (1953), Polonia și Ungaria (1956), și Cehoslovacia (1968) au marcat declinul treptat al comunismului. Reformele lui Mihail Gorbaciov după 1985 au eșuat, ducând la prăbușirea regimurilor comuniste în 1989.
Fascismul italian, condus de Benito Mussolini, a ajuns la putere în 1922 prin "Marșul spre Roma". Regimul a creat poliția politică Ovra și a implementat un model de stat corporatist. Nazismul german, condus de Adolf Hitler, a preluat puterea în 1933 și a implementat politici rasiste și antisemite, culminând cu Holocaustul - exterminarea a 6 milioane de evrei europeni.
🔑 Totalitarismul, indiferent de formă, s-a bazat pe suprimarea libertăților individuale, cultul personalității și teroarea de stat. Cunoașterea acestor mecanisme ne ajută să protejăm democrația astăzi.
În România interbelică, democrația s-a consolidat în anii '20 prin introducerea votului universal (1918) și adoptarea Constituției liberale din 1923. Totuși, acțiunile legionarilor și ale regelui Carol II au amenințat regimul democratic în anii '30. Partidele care au susținut democrația au fost Partidul Național Liberal (cu doctrina "prin noi înșine") și Partidul Național Țărănesc (susținător al dezvoltării agriculturii).
Confruntarea dintre democrație și totalitarism reprezintă una dintre lecțiile fundamentale ale secolului XX, demonstrând fragilitatea libertăților cetățenești și importanța apărării valorilor democratice.