Constituția și evoluția ei în România
Constituția este legea fundamentală a statului, care stabilește sistemul de guvernare și regimul politic. De-a lungul istoriei, România a avut 3 constituții democratice (1866, 1923, 1991), 3 constituții comuniste (1948, 1952, 1965) și o constituție autoritară (1938).
Constituția din 1866 a fost adoptată după încoronarea lui Carol I și a avut caracter liberal. Ea organiza România ca monarhie constituțională și introducea separarea puterilor în stat. Totuși, avea limitări importante: doar creștinii aveau drepturi politice, iar votul era censitar (doar cetățenii cu avere puteau vota).
Constituția din 1923 a apărut după realizarea României Mari și avea un caracter democratic mai pronunțat. A menținut organizarea ca monarhie constituțională și separarea puterilor în stat, dar a extins drepturile politice pentru toți locuitorii, indiferent de religie sau origine etnică. Cu toate acestea, votul era universal doar pentru bărbații majori.
Bine de știut! Constituția din 1923 a fost considerată una dintre cele mai avansate din Europa la acea vreme, reflectând dorința României de a se alinia valorilor democratice occidentale.