Vegetația și relieful în Europa
Inversiunea termică este un fenomen specific depresiunilor, când aerul rece, mai greu, se acumulează la bază, iar aerul cald urcă. Acest proces poate crea și o inversiune de vegetație, cu păduri de conifere la bază și foioase la altitudini mai mari.
Diferențele de temperatură dintre regiuni sunt influențate în principal de altitudine. Cu cât altitudinea este mai mare, cu atât temperatura medie anuală este mai scăzută, scăzând cu 6°C la fiecare 1000 m. Factori secundari sunt influențele climatice regionale.
Alunecările de teren sunt frecvente în Subcarpați datorită prezenței argilei. Această rocă sedimentară devine instabilă în contact cu apa și, pe pante accentuate, provoacă alunecări. Defrișările amplifică acest risc, eliminând rolul de fixare a solului pe care îl au copacii.
Podișul Dobrogei prezintă un relief complex datorită genezei sale duble: partea nordică (Masivul Dobrogei de Nord) formată prin cutare în orogenezele caledoniană și hercinică, iar partea sudică formată prin sedimentare. Alcătuirea petrografică variată (șisturi verzi, granit, roci sedimentare) contribuie la complexitatea reliefului.
💡 Lipsa mareelor Mării Negre a permis formarea Deltei Dunării prin acumularea sedimentelor transportate de fluviu, formând grindurile caracteristice.
Un exemplu de modificare antropică a mediului este Câmpia Olandeză, creată prin îndiguire și desecare, rezultând poldere (suprafețe de uscat recuperate din mare) situate chiar sub nivelul mării −23m.