Mișcarea termică și difuzia

Mișcarea termică reprezintă mișcarea moleculelor unui corp, indiferent de starea de agregare. Aceasta are câteva caracteristici importante: este permanentă (continuă), dezordonată, spontană (se produce de la sine) și devine mai intensă odată cu creșterea temperaturii.

Difuzia este fenomenul de răspândire a moleculelor unui corp printre moleculele altui corp. Un exemplu concret al efectelor mișcării moleculare este mișcarea browniană - fenomenul observabil când particulele de polen se mișcă haotic într-o soluție coloidală.

Deoarece masele atomilor și moleculelor sunt extrem de mici, acestea se exprimă în unități atomice de masă. O unitate atomică de masă (1u) este egală cu 1,66·10^-27 kg sau 1/12 din masa atomului de carbon-12.

💡 Imaginează-ți moleculele ca niște mici jucători de fotbal care aleargă continuu și se ciocnesc pe teren. Cu cât e mai cald, cu atât aleargă mai repede!

Structura atomului și masa moleculară

Atomul este format din nucleu (care conține protoni și neutroni) și înveliș de electroni. În notația X₂^A, Z reprezintă numărul atomic (numărul de protoni), iar A este numărul de masă (numărul total de nucleoni). Important de reținut: sarcina electrică totală a atomului este zero.

Masa moleculară relativă a unei substanțe arată de câte ori masa unei molecule este mai mare decât unitatea atomică de masă. Aceasta se calculează împărțind masa moleculei la 1/12 din masa atomului de carbon-12. De exemplu, pentru metan (CH₄), calculăm suma maselor atomice: 1 atom C + 4 atomi H.

Molul reprezintă cantitatea de substanță a cărei masă exprimată în grame este numeric egală cu masa moleculară relativă a substanței respective. Cantitatea de substanță este o mărime fizică fundamentală în Sistemul Internațional.

💡 Când folosești molul, faci tranziția de la lumea microscopică la cea macroscopică - e ca și cum ai număra stele folosind galaxii întregi!

Presiunea

Presiunea reprezintă raportul dintre forța exercitată perpendicular și uniform pe o suprafață și aria suprafeței respective. Formula matematică este: P = Fn/S, unde Fn este forța normală, iar S este suprafața.

Unitatea de măsură în SI pentru presiune este pascalul (Pa), echivalent cu N/m². Există și alte unități de măsură utilizate frecvent:

• Atmosfera (atm): 1 atm ≈ 10⁵ Pa (mai exact 1,013·10⁵ Pa)
• Milimetri coloană de mercur (mm Hg sau Torr): 1 atm = 760 mm Hg
• Barul: 1 bar = 10⁵ Pa

În condiții normale de temperatură și presiune, considerăm: presiunea p₀ = 1 atm, temperatura t₀ = 0°C (echivalent cu T₀ = 273,15 K).

💡 Gândește-te la presiune ca la greutatea ta distribuită pe suprafață - pe gheață cu patine exerciți o presiune mare (suprafață mică), dar cu schiuri presiunea e mult mai mică (suprafață mare)!